Contribuțiile la asigurările de sănătate sunt plătite de contribuabili, în unele situații, de mai multe ori, aceștia neprimind o contraprestație. Contribuțiile, spre deosebire de impozite și taxe, care nu presupun o contraprestație din partea statului, trebuie să fie urmate de o contraprestație, în cazul nostru este vorba de a beneficia în mod gratuit de asistență medicală, de medicamente compensate etc. Așa se și întâmplă, dar sunt multe cazuri în care contribuabilii plătesc de mai multe ori contribuții de asigurări sociale de sănătate deși beneficiază de acestea la fel cum beneficiază cei care plătesc doar o dată. În acest sens, am în vedere contribuabilii care:
– au mai multe locuri de muncă;
– sunt salariați, dar mai au și un PFA, II sau IF;
– sunt salariați, dar mai au și venituri din investiții așa cum sunt ele definite de Codul Fiscal (dividende, dobânzi, câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, venituri din lichidarea unei persoane juridice, câștiguri din transferul aurului de investiții);
– au venituri din chirii, pe lângă alte surse de venit;
– combinații între cele de mai sus.
Sigur, nu discutăm acum despre plafoanele de la care se plătesc aceste contribuții, dar de ce ar trebui un contribuabil să plătească de mai multe ori, pentru că el nu beneficiază cu nimic în plus față de contribuabilul care plătește doar o singură dată, de exemplu este doar salariat? Cred că aici ar trebui modificat Codul Fiscal, iar dacă o persoană este salariată și achită o contribuție nu ar trebui să mai plătească încă o dată pentru alte venituri. De exemplu un pensionar nu plătește contribuții de sănătate pentru veniturile din pensii, dar pentru alte venituri va plăti. De ce? Doar a plătit aceste contribuții de-a lungul întregii activități. Se pare că de fapt sancționăm pe cei care au inițiativă, pe cei cu mai multe locuri de muncă, în loc să-i încurajăm. Repet, vorbim de contribuții care sunt definite ca plăți în schimbul cărora vom primi o contraprestație, prezentă sau viitoare. Când vorbim de impozite este altceva, acestea sunt destinate să asigure funcționarea statului, în schimbul lor nu primim niciun fel de contraprestație. Mai mult, se pune întrebarea dacă unele venituri pot fi încadrate ca venituri pentru care se vor plăti asigurări de sănătate, iar aici mă refer la veniturile din dobânzile la contul curent sau la depozite. De exemplu, dobânzile la depozite sunt venituri din investiții? Depozitul poate fi considerat o investiție sau doar un mod de păstrare în siguranță a banilor? Sigur, banii investiți în acțiuni, de exemplu, ne pot argumenta ca fiind investiție, dar cei din depozite? Doar pentru faptul că se primește o dobândă îi putem considera investiție? Argumente pot fi atât pro, cât și contra, dar simpla lor păstrare la o bancă nu cred că este argument de a-i taxa cu contribuții la asigurările de sănătate, pentru că aceasta înseamnă, de fapt, o impozitare, mai ales că în cvasitotalitatea cazurilor deținătorii de depozite bancare sunt și salariați sau au alte venituri pentru care plătesc deja această contribuție. Și cu toate că avem aceste situații de plată multiplă, sistemul de sănătate se dovedește subfinanțat sau cel puțin așa susțin cei care conduc destinele acestui sistem. Așa să fie oare sau banii colectați pentru acest sistem nu sunt gestionați eficient?
