Primul pachet fiscal propus printr-un proiect de lege a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului de Finanțe, guvernul urmând să-și asume răspunderea guvernamentală în fața parlamentului. Acesta este primul test al guvernului Bolojan, deoarece, conform procedurilor parlamentare, se poate depune o moțiune de cenzură în termen de 3 zile și guvernul să cadă. Există și această posibilitate, iar reforma fiscală mult discutată să se termine înainte să înceapă.
Este un scenariu posibil, dar improbabil, pentru că, fiind pe buza prăpastiei, conștientizarea pericolului cred că este reală, din partea tuturor, chiar dacă măsurile propuse în acest pachet fiscal ne afectează pe toți. Ne afectează pe toți, dar nu în aceeași măsură, pentru că cei cu venituri mici, să spunem sub nivelului coșului minim de existență, vor resimți efectele scăderii puterii de cumpărare mult mai puternic. Pentru anul 2024 valoarea coșului minim de existență a ajuns la 10.450 lei pentru o familie alcătuită din 2 adulți și 2 copii. Asta înseamnă că dacă cei 2 adulți sunt salariați ar trebui să aibă un venit brut de aproximativ 17.400 lei, ceea ce nu este chiar puțin. Pentru 1 persoană singură coșul minim calculat, net, este de 3.972 lei la nivelul anului 2024. Atunci cum s-a calculat impozitarea, la care se adaugă acum și contribuția la sănătate, de 10% a pensiilor mai mari de 3.000 lei? Cu alte cuvinte, se va aplica 20%, impozit + CASS, asupra diferenței ce depășește 3.000 lei, rezultatul fiind acela că mulți dintre pensionarii, dar și salariații sau familiile care au un singur salariat, care erau oarecum la limita coșului minim de existență, vor cădea acum sub acel prag. Nu mai vorbesc de cei care erau și sunt sub nivelul acestui prag, cu sau fără impozit și CASS! Aceste persoane, le putem spune chiar defavorizate, sunt victimele colaterale. Altfel resimți creșterea de prețuri, care inevitabil se va întâmpla, când veniturile sunt mari, de 10.000 – 15.000 – 20.000 lei sau chiar mai mari, și altfel când sunt sub 5.000 lei. Guvernul și-a făcut calculele cu cât vor crește veniturile la buget și ca urmare, cu cât va scădea deficitul bugetar de pe urma acestor creșteri de impozite și taxe. Sper că au făcut calculele corecte și au ținut cont și de reducerea consumului din cauza scăderii veniturilor nete ale populației, ceea ce înseamnă încasări mai mici la buget. Evident, probabil s-a gândit că din cauza inflației, care va crește și ea, în termeni nominali scăderea va avea un efect care va fi mai mic, dar în termeni reali se va resimți.
Consumul va scădea, deoarece cei cu venituri mici își vor reduce consumul, cei cu venituri mari și foarte mari nu și-l vor reduce, nu-i va deranja creșterea TVA cu 10%, de la 19% la 21% sau cu 20%, de la 9% la 11%, de aceea trebuia ca măsura luată de creștere a impozitelor și taxelor să se facă diferențiat cu începere de la un prag mai mare, aici mă refer la introducerea CASS pe pensii. Și prețurile ar putea fi menținute la un prag mai jos. Cum? Prin curățarea de cheltuieli ineficiente ale companiilor de stat, a celor profitabile, care ar putea produce energie și gaze la un preț mai mic, ceea ce ar conduce la inputuri în economie mai ieftine, ar lăsa bani populației mai mulți, iar economia nu și-ar reduce atât de mult consumul, automat și încasările de TVA, impozite pe profit etc. De cele neprofitabile ce să mai spunem, trebuie închise sau privatizate, poate că privații le pot eficientiza. Ce să mai vorbim de puzderia de agenții de stat care consumă degeaba banul public și sunt direct răspunzătoare de o parte a deficitului bugetar din prezent! Dar poate că aceste măsuri necesită prea mult timp, iar guvernul este acum cu spatele la zid și trebuie să arate agențiilor de rating că facem, în sfârșit, ceva concret, să nu ajungem la rating de junk, ceea ce ar fi dezastruos pentru țară, din punct de vedere al investițiilor și al dobânzilor la care ne împrumutăm. Care tot de noi trebuie plătite!
