COP26: reuniune ”a ultimei șanse” pentru clima planetei

Delegații reprezentând 197 de țări și organizații internaționale sunt reunite începând din 31 octombrie la Glasgow, în Scoția, în cadrul Conferinței mondiale a ONU COP26, considerată a fi cea mai importantă conferință consacrată problemelor grave privind clima planetei, după cea din 2015 de la Paris. Primele dezbateri au început luni, 1 noiembrie, și vor dura două săptămâni. Obiectivul: este unul extrem de important, necesitând eforturi imense și voință: ajungerea la zero emisii de carbon în 2050 și limitarea încălzirii climatice și limitarea încălzirii Terrei la 1,5 grade C.

Este aproape unanimă opinia că tensiunile internaţionale actuale și contextul relansării economice post-Covid fac dificilă atingerea acestor țeluri. Organizată cu un an întârziere din cauza pandemiei de Covid-19, COP26 s-a deschis în după-amiaza zilei de 31 octombrie. «Va trebui să acționăm acum și să ne păstrăm speranța», declara primul ministru britanic, Boris Johnson, înainte de a părăsi Roma, unde la summitul G20 fuseseră de asemenea dezbătute problemele grave ale schimbărilor de climă și se ceruse trecerea la acțiune în locul vorbelor. Nu este un secret faptul că Boris Johnson, practic gazda acestei conferinţe considerate «cruciale», dorește să pozeze în promotorul luptei cu pași fermi pentru lichidarea, practic, a emisiilor de gaze cu efect de seră. Premierul Johnson va trebui, în acest scop, să convingă mai bine de 100 de țări să semneze un acord în acest sens. Recunoaște chiar că șansele de succes ale COP26 sunt «nesigure»… «Această conferință va fi foarte, foarte dificilă și sunt neliniștit de faptul că ar putea să se sfârșească prost», avertiza încă de la Roma premierul britanic. A nu se uita că principalii poluatori ai planetei, China și Rusia, nu sunt reprezentați la COP26 de șefi de stat, subiect de critici și motiv de manifestații ale celor 150.000 de activiști ecologiști așteptați în aceste zile la Glasgow. Dubii au fost exprimate și de Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, care, în urmă cu câteva zile, vorbea de un drum spre «dezastru» dacă avem în vedere poziția diferitelor state față de obiectivul reducerii emisiilor de gaz cu efect de seră. Așa cum s-a văzut și la summitul G20, a subliniat Guterres, nimic nu s-a ameliorat la acest capitol, deși cele 20 de mari state reprezintă 80% din totalul emisiilor la nivelul planetei. Iar aceste previziuni ale oficialului ONU au contrastat cu previziunile unora dintre liderii G20, recte Macron sau Biden, care considerau că la Roma au fost făcute «progrese tangibile» în atingerea obiectivelor climatice. False previziuni, în condițiile în care experții atrag în permanenţă atenția în toate mijloacele de informare că, în ritmul actual, temperatura Terrei riscă să nu poată fi limitată la 1,5 grade C, ci să se apropie de 2,7 grade C. COP26 poate, însă să aibă un impact asupra evoluției viioare a climei prin angajamente și măsuri concrete anti-poluare luate de China sau India. Angajamentele luate la Roma nu sunt suficiente în opinia premierului britanic, promisiunile de regulă nu sunt ținute.

La Glasgow, țările în curs de dezvoltare vor încerca și ele să obțină de la cei bogați cele 100 miliarde de dolari pe an, promise drept ajutor în lupta împotriva consecințelor schimbărilor de climă. Conform deciziilor la summitul G20, acest ajutor nu va veni decât în 2023. Într-o primă concluzie, ajungerea la un acord consistent la Glasgow este, potrivit lui Alok Sharma, președintele acestui COP, mult mai dificilă decât la Paris. Mai ales că relațiile Chinei cu Statele Unite, emițătoare a jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul planetei, s-au degradat considerabil în ultimii șase ani. John Kerry, actualul emisar al Statelor Unite la negocierile climatice, este de părere «că singura manieră de a scăpa de sinuciderea colectivă spre care se îndreaptă acum omenirea este cooperarea».