Fundația Terre des hommes România lansează un semnal de alarmă privind accesul copiilor străini la educație și modul în care acest drept fundamental le este respectat, potrivit unui comunicat remis presei.
Cel puțin 10.000 de copii și tineri sosiți în România trec la un moment dat printr-un fel de vid educațional, care îi face să rateze etape și le refuză șansa la o profesie. Iar aceasta în condițiile în care vin aici pentru siguranță și o viață mai bună. Unii dintre ei sunt ajutați, alții nu.
Chiar și în vremuri normale (neafectate de pandemie), copiii străini din România au mari probleme în a-și începe sau continua educația aici, deoarece :
- Nu au suficient sprijin în a învăța limba română
- Nu sunt asistați suficient în recunoașterea studiilor efectuate în țara de origine și recuperarea decalajelor
- Nu pot susține examene pentru reconstituirea foii matricole
- La început, când sunt doar „audienți” la cursuri, ei nu au acces la manuale, rechizite, burse, programe de tipul „Laptele si cornul”.
- Sunt înscriși la școală în clase inferioare vârstei lor (chiar și cu 4 ani școlari mai puțin) sau la programul „A doua șansă” (destinat, de fapt, adulților)
Legea Educației Naționale prevede însă că statul garantează tuturor minorilor străini (imigranți, refugiați sau persoane cu protecție subsidiară ) drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și universitar, precum și de învățare pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.
Aceste drepturi trebuie respectate, iar în acest sens Fundația Terre des hommes lansează o acțiune de advocacy și un videocast, pentru a aduce în atenția publicului, dar și a autorităților, vocea copiilor imigranți și dificultățile majore care fac imposibilă educația lor în România. Videocastul a fost realizat alături de câțiva copii imigranți și de voluntari români, care au intrat în dialog și și-au mărturisit unii altora experiențele (bune sau triste) și visurile.
Un extras: „Am mers la școală și nu înțelegeam nimic. Profesorii mi-au spus să citesc ceva în română (cu voce tare), dar am spus că nu pot. Iar profesoara a zis «Arabii vin aici și dau bani să facă ce vor…». Eu nu am înțeles atunci nimic, că nu știam românește, doar am zâmbit”.
La finalul anului 2019 erau 15.794 de tineri (sub 19 ani) veniți din alte țări cu drept de ședere în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (cu 6.300 mai mulți față de 2015). O parte (cei majori) vin pentru studii, dar estimăm că cel puțin 10.000 dintre acești minori sunt în România pentru o viață mai sigură sau pentru a evita situații care le pun viața în pericol acasă – în cazul refugiaților. În plus, ei au adesea deja probleme psiho-sociale, fiindcă s-au confruntat cu diferite tipuri de violență direct sau indirect, în țara proprie, uneori chiar în familie.
În aceste condiții, educația este esențială pentru ca parcursul vieții lor să poată deveni unul pozitiv.
Preocupările Fundației Terre des hommes se îndreaptă în special către copiii și tinerii proveniți din state non-europene, solicitanți de azil sau beneficiari ai unei forme de protecție internațională. Pentru a ajuta acești copii, Fundația Terre des hommes, care desfășoară, printre altele, proiecte de ajutorare a copiilor afectați de migrație, are o serie de recomandări pe care le-a trimis recent conducerii Guvernului, Ministerului Educaţiei, Comisiei de Educație a Preşedinției, sindicatelor din Educație, Coaliției pentru Drepturile Migranților. Iată doar câteva dintre ele :
- adoptarea Programului național de educație a imigranților, refugiaților, solicitanților de azil și apatrizilor, de către Ministerul Educației și Cercetării, ca ansamblu organizat de activități și servicii instituite prin lege şi finanțat de la bugetul de stat.
- Organizarea unui an pregătitor în sistemul de învățământ preuniversitar, pentru învățarea limbii române și dobândirea unor cunoștințe specifice.
- Înscrierea copiilor și tinerilor audienți în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) pentru ca aceștia să aibă acces la manuale, rechizite, burse sociale, programe de tipul ”Laptele și cornul”.
* Cifrele au fost furnizate pentru Fundația Terre des hommes de către Inspectoratul General pentru Imigrări, deoarece Ministerul Educației și Cercetării nu colectează și nu publică niciun fel de date statistice cu privire la accesul minorilor străini, solicitanți de azil și beneficiari ai protecției internaționale în sistemul public de educație și nici date cu privire la participarea școlară a acestora.
Note:
-în documentul de advocacy a fost folosit termenul de migrant, care nu este un termen uzual în română, însă a fost folosit pentru a include include solicitanții de azil, beneficiarii de protecție internațională, străinii (resortisanții din țări terțe), apatrizii. Migrant se referă la persoana care se îndepărtează de locul său de reședință obișnuită, temporar sau permanent, pentru o varietate de motive.
-refugiații și persoanele cu protecție subsidiară (o formă de azil, dar cu mai puține drepturi decât au copiii refugiați) au aceleași drepturi ca românii. Sunt denumiți generic persoane cu protecție internațională
-copiii resortisanților din țări terțe (căsătoriți cu un cetățean român, veniți pentru reîntregirea familiei, în scop de studii, în scop de muncă și altele) au drepturi specifice și sunt uneori foarte vulnerabili.
