„Ceea ce trăim nu are altă comparație decât Marea Depresiune din 1929”.
Nu este o păcăleală. Declarația, de acum câteva zile, aparține lui Bruno Le Maire, ministrul francez al economiei și finanțelor, cea de a doua economie din Europa și una dintre primele zece ale lumi
Măsurile luate până acum în România sunt binevenite. Dar ele oferă soluții punctuale pentru momentul actual. Nu au fost conturate planuri pentru perioada post-pandemie, care să repornească motoarele economiei românești. Guvernanții spun că lasă aceste proiecte pentru momentul în care va trece valul de infectări cu Covid 19 (specialiștii spun că pandemia va lua sfârșit după ce va fi infectată 70% din populația globului).
„Vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit”, a spus guvernatorul în prima sa declarație publică de la intrarea în stare de urgență.
În același comunicat de presă se arată că, „cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1 (unu) la sută, cu ușoară tendință de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creșterea cheltuielilor statului cu finanțarea datoriei publice în valută și a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipațiile de deteriorare a situației macroeconomice”.
Din păcate, dl Isărescu nu precizează care este volumul vânzărilor de valută la care a recurs instituția pe care o conduce pentru a stopa deprecierea accentuată a leului, care a făcut ca Banca Centrală Europeană să anunțe în 20 martie o cotație de 4,8505 lei/euro.
Presiunea pe leu se va menține cel puțin anul acesta și cel viitor, în condițiile unor deficite de cont și comerciale mari, care îi făcea pe cei de la CFA România să vadă euro peste un an la aproape 5 lei.
