Comparativ cu sfârșitul anului trecut cursul euro a crescut cu aproape trei bani, o valoare modestă, care nu a speriat românii.
Nici măcar trecerea pragului simbolic de la 4,8 lei (maximul istoric de 4,8079 lei a fost stabilit marți, 25 februarie) nu a însemnat o creștere majoră a cererii la casele de schimb. BCE, care calculează propria cotație urmărind tranzacțiile efectuate până la ora 15:00, a stabilit tot marți un maxim de 4,8098 lei.
Chiar și pentru actualul premier desemnat Florin Cîțu, mișcările cursului au fost unele marginale, el precizând pe o rețea de socializare că „zlotul, forintul se depreciază pentru că sunt câteva mişcări de fluxuri internaţionale. Doar trompetele PSD-iste văd altceva”.
Efecte mai „dramatice” au apărut în magazine, unde mulți au dat buluc să cumpere orice, cu speranța, probabilă, că se vor baricada în case pentru a se feri de coronavirus. Uitând că mersul în zonele supraaglomerate reprezintă cel mai ridicat risc de infectare.
Covid-19 nu a afectat încă leul, însă situația se poate modifica în cazul în care China nu va reuși să stopeze epidemia din bătătura proprie, care încet se extinde la nivel planetar.
Nu trebuie uitat că economia Imperiului de Mijloc este cea mai mare a lumii, iar o încetinire vizibilă a ei afectează direct și celelalte țări.
Chiar și Comisia Națională de Prognoză apreciază într-o notă preliminară la Prognoza sa de iarnă 2020, că „o încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta pe lângă exporturile româneşti (…) şi fluxurile investiţionale către ţara noastră. Menționăm şi factorii de influenţă asociaţi evoluției economiei zonei euro și, îndeosebi, a Germaniei”, motorul tot mai gripat al economiei din zona euro, totodată principalul partener comercial al României.
Industria deja a intrat în a doua lună de contracţie iar cererea a rămas slabă şi influenţează negativ volumul producţiei, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP şi SNSPA
CNP menționează totodată „riscul majorării preţului la energie şi alte mărfuri fungibile, precum şi o volatilitate mai mare a pieţelor valutare”.
Creșterea constanta a diverselor deficite, a făcut Comisia Europeană să estimeze în raportul de ţară 2020 că deficitul fiscal al României va sări în acest an de 4,4% din PIB şi va atinge 6,1% în 2021, în condițiile în care în 2022 cheltuielile cu pensiile vor trece de 12,1%, iar datoria publică va fi în 2021 de 40,6% din PIB şi ar putea ajunge la 90% din PIB în 2030 dacă derapajul bugetar continuă în ritmul de azi.
De accea nu suprind datele sondajului realizat luna trecută în rândul membrilor CFA România. Ei anticipează o depreciere pentru orizontul de șase luni la o valoare medie 4,8345 lei/euro, respectiv una la 4,8931 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.
