La 31 iulie 2020 comparativ cu perioada similară din anul anterior, capacitatea de cazare turistică a crescut cu 0,4% la numărul locurilor de cazare şi cu 2,5% la total structuri de cazare turistică, potrivit unui comunicat INS.
77,5% din hoteluri erau clasificate cu 3 şi 4 stele
Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,8% din total hoteluri), 4 stele (23,7%) şi 2 stele (18,4%) Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34, (cu 4 mai puţine decât la 31 iulie 2019).
Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,6% au fost în hotelurile cu 3 stele, 28,4% au fost în hoteluri cu 4 stele, 20,5% în hotelurile cu 2 stele, 4,0% în hotelurile cu 5 stele, 1,4% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.
La 31 iulie 2020 erau neclasificate pe stele 104 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 107 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (43,3% din total în anul 2020). Din cele 1599 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2020, un număr de 2 hoteluri , cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele.
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,5% au fost în staţiunile din zona montană, 18,4% în Municipiul Bucureşti şi orasele resedinţă de judet (exclusiv oraşul Tulcea), 8,9% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,2% în staţiunile balneare, 3,2% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) iar 34,8% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.
Judeţul Braşov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică
Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost:
Braşov (902 structuri de cazare), Constanţa (850), Suceava (496), Harghita (408,) Mureş (363), Cluj (344) şi Sibiu (318).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,6%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,9%, judeţul Braşov 8,0%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, judeţul Bihor cu 4,0%, judeţul Cluj şi Suceava (fiecare cu câte 3,6%), judeţul Valcea cu 3,2%, judeţul Mureş cu 3,1% şi judeţul Prahova cu 3,0% etc.
Hotelurile au deţinut cea mai mare capacitate de cazare turistică
Din totalul de 163,2 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2020 (exclusiv camerele din căsuţe), 98,4 mii (60,3%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2020 cu 1488 în pensiunile agroturistice şi cu 212 în vilele turistice şi a scăzut cu 1290 în hoteluri.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2020 a fost de 358,1 mii. Cele mai multe locuri 197,6 mii erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 52,4 mii locuri, pensiunile turistice cu 35,3 mii locuri, vilele turistice cu 17,1 mii locuri, hosteluri cu 13,8 mii locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,4% din camere erau fără baie sau duş.
Zona „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 90,1 mii erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 85,2 mii erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 74,7 mii în „alte localităţi şi trasee turistice”, 63,9 mii în „staţiuni din zona montană”, 36,6 mii în „staţiuni balneare” şi 7,6 mii în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.
Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti.
Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Numărul de locuri este determinat pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 iulie, aflate în stare de funcţionare.
Sursa datelor: cercetarea statistică referitoare la “Capacitatea de cazare turistică la 31 iulie”.
