Creştere de 2 miliarde euro a datoriei externe a României

În perioada ianuarie – iunie 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7.040 milioane euro, comparativ cu 4.059 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1.557 milioane euro, respectiv 1 110 milioane euro; balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 276 milioane euro, respectiv cu 38 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)

p – date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3 138 milioane euro (comparativ cu 996 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2 543 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 595 milioane euro.

In perioada ianuarie – iunie 2021, datoria externă totală a crescut cu 2 096 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 92 471 milioane euro la 30 iunie 2021 (72,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2020;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2021 nivelul de 35 552 milioane euro (27,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,4 la sută față de 31 decembrie 2020.

Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)

Europarlamentarul Iuliu Winkler: ,,Plăţile întârziate afectează dramatic IMM-urile europene”

13 martie 2019

e – date estimate
p – date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lunga fost 17,8 la sută în perioada ianuarie – iunie 2021, comparativ cu 20,1 la sută în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2021 a fost de 4,8 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2021 a fost de 81,4 la sută, comparativ cu 90,7 la sută la 31 decembrie 2020.

Precizări metodologice

Negocieri pentru Contractul Colectiv de Muncă la CEO

7 februarie 2022

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMIBalanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a(BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
4. 4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
   1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi):Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
   2. 4.2. Servicii:Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
   3. 4.3 Venituri primare:includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
   4. 4.4 Venituri secundare:includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
5. Investiţii străine directe:Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează încontul financiar/alte investiţii.
6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MF și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MF și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).