Faţă de trimestrul precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 2,61%, potrivit INS.
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 8,69%.
Trimestrul IV 2020 comparativ cu trimestrul III 2020
Faţă de trimestrul III 2020, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut la majoritatea activităţilor economice.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante 1 (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%).
Cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV- lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).
La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%).
Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe 2 (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte 2 (non-salariale) cu 3,66%.
Trimestrul IV 2020 comparativ cu trimestrul IV 2019
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut la majoritatea activităţilor economice.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative 1 (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).
Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe 2) (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte 2) (non- salariale) cu 9,15%.
Informaţii suplimentare: Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.
Notă: În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României.
