La Editura ”Bibliotheca”, din Târgovişte, a apărut recent ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, a lucrării ”Creştinism şi cultură la Sfântul Voievod Neagoe Basarab”, de Părintele doctor Gheorghe Manole, ce marchează aniversarea a 10 ani de la Proclamarea locală a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab (2009-2019).
Volumul a apărut cu binecuvântarea Î.P.S. Părinte Mitropolit Dr. Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei.
În prefaţa semnată de prof. univ. dr. Petre Gheorghe Bârlea se arată că autorul efectuează un studiu condensat despre raportul creştinism-politică în gândirea unor personalităţi din Evul Mediu Târziu şi începutul Renaşterii.
Pr. dr. Gheorghe Manole îşi propune să analizeze contextul în care s-a produs ruptura dintre Biserică şi societate, o temă extrem de actuală astăzi, într-o epocă dominată de consumism şi de violenţă.
Sunt analizate, pe rând, operele scrise şi aplicate de Erasmus de Rotterdam, Niccolò Machiavelli şi Neagoe Basarab, primul considerând că restaurarea şi purificarea, prin întoarcerea la izvoarele originare ale creştinismului reprezintă soluţia, al doilea văzând în biserică un simplu instrument de guvernare, iar al treilea propunând un model mesianic, în care ordinea socială să se bazeze pe ordinea morală personală a omului.
Foarte bine documentată, cu o bibliografie impresionantă şi repere biografice amănunţite, lucrarea doreşte să evidenţieze rolul important pe care voievodul Neagoe Basarab l-a avut în istoria naţională a românilor.
Se apreciază că Neagoe Basarab reprezintă un model de politician creştin, un conducător-model, atât pentru cei din vremea lui, cât şi pentru noi, cei de astăzi, ideea centrală a lucrării fiind discontinuitatea dintre societatea medievală şi cea modernă în privinţa sintezei care ar fi trebuit să genereze societatea umană ideală.
Apărută în condiţii grafice şi de tipar foarte bune, lucrarea se adresează nu numai celor dornici să aprofundeze personalitatea Sfântului Voievod Neagoe Basarab şi importanţa rolului său în istoria şi cultura românească, nu doar creştinilor şi celor preocupaţi de trăirea religioasă, ci fiecărui român care îşi doreşte şi în prezent o reinstaurare a valorilor trecutului, o societate bazată pe cultură şi valori morale autentice.
