În aceste zile continuă schimbul de atacuri verbale, amenințări între Washington și Teheran, în special după doborârea unei drone americane deasupra teritoriului iranian și după ce Donald Trump a făcut public faptul că doar cu «zece minute» înaintea unui atac plănuit împotriva unor obiective din Iran a revenit asupra unei decizii care, în opinia analiștilor politici internaționali, ar fi degenerat într-o catastrofă distrugătoare pentru întreaga regiune. Deși nici Donald Trump și nici liderii de la Teheran nu vor în acest moment să se angajeze într-un conflict armat, tentativele lui Trump de a intra în dialog cu președintele Rohani au eșuat.
Comunitatea internațională cheamă la calmarea tensiunii în zonă, iar Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească luni pentru a discuta ultimele evoluții în relațiile dintre Statele Unite și Iran. La Washington, președinta Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, a evocat «o situație extrem de periculoasă și sensibilă cu Iranul» «Se impune, a subliniat ea, calibrarea unui răspuns care să dezamorseze tensiunile și să fie avute în vedere interesele americane».
Cursul petrolului
Prețul aurului negru crescuse considerabil încă de joia trecută, după episodul dronei doborâte în Iran. În opinia unor experți, în condițiile în care deși OPEC scade producția de țiței, diferența fiind compensată cu petrolul de șist pompat masiv de către americani, piața petrolului pare mai puțin vulnerabilă la un șoc în comparație cu anii precedenți. Alți analiști afirmă că creșterea tensiunilor va alimenta teama de o recrudescență a atacurilor asupra traficului petrolului și a produselor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. A nu se uita că 30% din petrolul transportat pe cale maritimă în lume trece prin Ormuz, utilizatorul cel mai important fiind Arabia Saudită, dușmanul de moarte al Teheranului.
Traficul aerian
În fața escaladării tensiunilor, mai multe companii aeriene, precum KLM, Qantas, Singapore Airlines sau Lufthansa au luat o decizie asemănătoare companiilor americane, aceea de a nu survola golful Oman și strâmtoarea Ormuz pentru a evita posibile dezastre.
Ce rol poate juca Europa?
Arătată cu degetul de către Teheran pentru lipsa de curaj, neinformată de Washington asupra problemelor din Golf, mulți comentatori își pun întrebarea dacă Europa mai are un cuvânt de spus în criza americano-iraniană. Țările europene semnatare ale acordului internațional nuclear iranian se vor întâlni la 28 iunie la Viena pentru a examina modalitățile prin care Iranul poate ocoli obstacolele embargoului american. A nu se uita faptul extrem de important că, la 8 mai, Iranul a decis anularea a două angajamente luate în cadrul acordului nuclear din 2015 – cel privind limitarea stocului de apă grea și cel de a nu-și mări stocul de uraniu îmbogățit. Concomitent, Teheranul a lansat un ultimatum către europeni, dându-le un termen de două luni pentru a găsi o soluție care să permită ieșirea sectoarelor bancar și petrolier iraniene din izolare. Termenul limită este începutul lunii iulie și timpul presează. Demersurile Franței prin ambasadorul său la Teheran, având drept scop calmarea pozițiilor Iranului și rămânerea în acordul nuclear din 2015, nu par să ofere liderilor iranieni încredere. «Politicile Europei în regiunea noastră, în general politicile Occidentului în regiunea noastră nu au avut alt rezultat decât producerea de pagube», declara recent Mohammad Javad Zarif, șeful diplomației iraniene .
