Criză politică în Bulgaria: răsturnarea guvernului pro-european condus de Kiril Petkov

Premierul bulgar Kiril Petkov a pierdut miercuri, 22 iunie, votul asupra moțiunii de cenzură prezentată de opoziție contra guvernului său. Criza din Ucraina, dependența de gazele naturale ruse și probleme legate de lărgirea Uniunii Europene în Balcanii de vest au influențat în mod cert votul din parlamentul bulgar, aruncând țara într-o nouă criză politică, după trei scrutinuri legislative eșuate în cursul anului trecut. Textul moțiunii de cenzură a fost votat de 123 deputați, în timp ce 116 au fost contra, din totalul de 240 parlamentari. Președintele Bulgariei, Rumen Radev, ar putea recurge la noi tentative vizând formarea unui nou guvern susținut de o majoritate. O nereușită, însă, nu are alt rezultat decât dizolvarea parlamentului și organizarea de noi alegeri legislative. Bulgarii au trecut deja prin trei scrutinuri legislative anul trecut, fără a putea alcătui un Executiv susținut de o majoritate.

La intrarea în politică, liberalul pro-european Petkov, un diplomat al Universității Harvard, a promis o luptă fără compromisuri împotriva corupției ce ”rosese” societatea vreme de zece ani ai domniei controversatului premier socialist Boiko Borisov. Dar, coaliția heteroclită formată de Petkov în luna decembrie nu a rezistat, s-a fisurat și la începutul lunii iunie a pierdut sprijinul partidului antisistem ITP (Există un astfel de popor). Rapid, opoziția, respectiv partidul GERB al lui Borisov, a depus o moțiune de cenzură, invocând eșecul politicii economice și financiare a guvernului, însoțită de creșterea fulgerătoare a prețurilor. Coaliția lui Petkov nu a mai dispus în parlament decât de sprijin suficient pentru a supraviețui.

Criza gazului rus a accelerat sfârșitul guvernului Petkov

Kiril Petkov a ajuns la putere, spun analiști politici bulgari, cu speranța de a transforma Bulgaria într-o țară europeană normală, dar războiul din Ucraina i-a busculat propria foaie de parcurs.În această țară tradițional apropiată de Moscova, acest război a accentuat divizările politice interne, fragilizând guvernul, spune într-o primă analiză Ruslan Stefanov, de la Centrul de studii ale democrației (CSD). În ciuda puternicei dependențe de energia rusă, Sofia nu a cedat cererii Kremlinului să-și deschidă un cont în ruble pentru plata gazelor naturale furnizate de Rusia. Imediat, robinetul gazelor a fost închis de Moscova, un eveniment fără precedent care, așa cum era de așteptat, a jucat un rol-cheie în declanșarea crizei actuale, subliniază și Ognian Mincev, directorul Institutului de studii internaționale din Sofia. Oligarhii bulgari, care obțineau comisioane, s-au trezit fără profit, ceea ce a agravat tensiunile în cadrul coaliției la guvernare, între cercurile de afaceri și guvern, mai spune Mincev. Ingerința rusă, spune la rândul său politologul bulgar Iavor Siderov, este importantă, numeroase cercuri în această țară își păstrează ”sensibilitățile” pro-ruse, care în permanenţă au încercat să destabilizeze guvernarea difuzând tot felul de știri false. Un dosar nou, cel al livrării de arme Ucrainei, a venit să agite și mai mult atmosfera în guvern. Dacă cei mai mulți membri ai guvernului au fost favorabili acestei idei, socialiștii au refuzat să răspundă la apelurile Kievului.

Alte surse de discordie

O sursă de discordie în guvernul Petkov este și dosarul privind veto-ul bulgar față de lansarea procesului de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, fiind invocate rațiuni istorice și culturale privind o parte din teritoriul macedonean. Războiul din Ucraina a readus în actualitate problema extinderii în Balcani, zonă considerată de mare importanţă geostrategică. Astfel, presiunea occidentalilor asupra guvernului de la Sofia pentru a renunţa la opoziția față de aderarea Macedoniei de Nord la UE s-a accentuat. Numai că strategia președintelui bulgar Rumen Radev nu a fost și este greu de crezut că va fi pe gustul tuturor membrilor guvernului.