Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, lansarea unui nou pachet de reformă care va schimba fundamental modul în care sunt finanțate și organizate spitalele din România. Pachetul reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale sistemului sanitar din ultimii ani și are ca obiectiv principal orientarea finanțării către pacient și către actul medical efectiv.
Setul de măsuri este construit pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce schimbări majore în funcționarea sistemului spitalicesc:
* schimbarea modului de finanțare a spitalelor;
* flexibilizarea organizării structurilor spitalicești;
* repartizarea paturilor la nivel județean în funcție de nevoile reale ale populației și de activitatea medicală efectivă.
Principala modificare vizează finanțarea spitalelor. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor introduce un nou model de finanțare, prin care spitalele vor fi susținute financiar în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a lua în considerare numărul de paturi existente.
„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a subliniat Cseke Attila.
Potrivit noilor reglementări, va fi eliminat mecanismul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Pentru pacienți, reforma va însemna:
* acces mai bun la servicii medicale;
* spitale stimulate să trateze mai mult și mai eficient;
* o organizare mai apropiată de nevoile reale ale comunităților.
Pentru medici și personalul medical, măsurile vor aduce:
* recunoașterea muncii și a performanței;
* susținerea spitalelor care tratează cazuri complexe;
* mai multă flexibilitate în organizarea secțiilor și compartimentelor;.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta încă două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent, măsură care va permite adaptarea mai eficientă a unităților sanitare la realitățile din teritoriu și la nevoile comunităților locale.
De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată și mai eficientă a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea reală asupra serviciilor de sănătate.
Conform datelor CNAS, după aplicarea unei metodologii de calcul:
* 98,19% dintre spitale beneficiază de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025;
* spitalele de categoria IM înregistrează cele mai mari creșteri, cu o medie de +15,06%;
* spitalele din categoriile II și III au creșteri medii de aproximativ 10,7%;
* spitalele din categoriile IV și V înregistrează creșteri moderate.
Ministrul interimar al Sănătății subliniază că aceste măsuri nu afectează calitatea serviciilor medicale și nu reduc accesul pacienților la îngrijire, ci creează premisele unui sistem medical mai eficient, mai flexibil și mai apropiat de nevoile reale ale populației.
