Da, cam așa înțelege România să reducă inflația, care este cea mai mare din Uniunea Europeană: stă cu canistra de benzină în mână în jurul focului inflaționist și mai pune din când în când câte o picătură, astfel ca acesta să nu se stingă! De ce face acest lucru? Pentru că vin alegerile și este mare nevoie de voturi. Și nu prea înțelegem de ce au așa mare nevoie de voturi, pentru că-i vedem mereu pe aleșii noștri că ne spun ce muncă grea desfășoară, cât de dificil este să fii parlamentar, primar sau mai știu eu ce funcție importantă mai au în stat! De ce caută așa de insistent greutățile vieții? Asta este o enigmă, dar să ne întoarcem la inflație.
Inflația din România este în acest moment în România cea mai mare din Uniunea Europeană, de aproape 3 ori mai mare decât media europeană. De ce nu reușim noi, doar noi, să o reducem semnificativ? Pentru că noi facem lucrurile exact invers decât ar trebui! În timp ce guvernele europene reduc cât pot de mult cheltuielile bugetare, România le crește! Vedem aproape zilnic noi revendicări salariale în sectorul bugetar, vedem noi înființări de agenții cu salarii astronomice pentru România, ca atare în loc să inhibăm cererea, noi o stimulăm, rezultatul fiind o inflație mare prin cerere! Pe lângă asta, prețurile materiilor prime, materialelor, mărfurilor, se mențin ridicate, deoarece avem prețuri ridicate la energie și combustibili, așadar menținem inflația și prin costurile acestora, care sunt ridicate, iar asta se întâmplă pe fondul celor mai mari profituri din istorie obținute de către companiile din energie, dar și de către bănci, căci ne împrumutăm cu un entuziasm ieșit din comun! Cine plătește? Populația! Cum? Prin prețuri! Banca Națională menține dobânda de politică monetară sus, la 7%, încercând să țină inflația cât de cât sub control, dar în același timp, avertizează, cu delicatețe, ce-i drept!, că riscurile inflaționiste pentru România nu au trecut, iar aceste riscuri sunt prezentate de către măsurile fiscale și bugetare luate, cu alte cuvinte creșterea impozitelor și taxelor intrate în vigoare taman acuma, începând cu anul 2024, dar și creșterea cheltuielilor bugetare, așa cum arătam mai sus. Rata anuală a inflației în România a fost în martie de 6,6%, dar la produsele alimentare ea a fost mult mai mare. Prețurile astronomice, pentru cei mai mulți dintre români, îi fac pe cei cu venituri mici, dar mai ales pe pensionari, să renunțe la multe din produsele de bază chiar. Sau să reducă cantitățile cumpărate până la minim necesar, de multe ori chiar sub acest minim. Și asta în timp ce susținem că avem cea mai mare creștere din U.E! O fi cea mai mare creștere din U.E., dar de ea beneficiază doar unii, din păcate nu cei care au cea mai mare nevoie de aceasta, anume populația cu cele mai mici venituri. Concluzia este că România va avea în continuare în anul 2024 cea mai mare inflație din spațiul european, inflație stimulată de cerere, pe de o parte, și de prețurile mari la energie și combustibili, pe de altă parte.
Se pune caruta inaintea boilor.
Inflatia (cresterea preturilor) este efectul TIPARIRII de bani (cresterii masei monetare), caci intr-o economie de piata pretul se formeaza ca raport intre oferta si cererea SOLVABILA (sustinuta de bani disponibili pe piata). Cererea insolvabila e infinita (toti ne dorim mai mult azi decat ieri, dar nu intotdeauna obtinem ).
Pe vremea lui Stefan cel Mare nu exista inflatie pentru ca banii erau din aur si cantitatea de aur de pe piata crestea foarte putin (prin extragerea de aur din mine, cu unelte rudimentare).
Acum se poate intelege de ce guvernantii nostri au renuntat la intrarea Romaniei in Zona EURO (caci odata intrati tiparnita de bani e controlata de Comisia Europeana, nu de guvernul Romaniei).