La finele săptămânii trecute, la Belgrad, a avut loc reuniunea Comitetului consultativ mixt al societății civile UE- Serbia (JCC) având pe agendă situația actuală în relațiile UE-Serbia și negocierile procesului de aderare a Serbiei la UE, starea libertăților civice în Serbia, provocările cu care se confruntă tinerii și sistemul educațional sârb și o privire de ansamblu asupra statului, a democraţiei şi a statului de drept în Serbia. Concluzia reuniunii de la Belgrad la care a participat și Laurențiu Plosceanu, Vicepreședinte al Comitetului Economic și Social European, Președinte ARACO și Vicepreședinte UGIR, a fost unanimă: Cu multe restanțe, Serbia se menține pe traiectoria integrării europene.
Raportul JCC, entitate care este formată din 18 membri, câte nouă de fiecare parte, reprezentând Comitetul Economic și Social European (CESE) și societatea civilă sârbă coprezidata de Tasos Yiapanis, secretarul general al Uniunii Fermierilor Panagrotkis și Boško Savković, secretarul general al Asociației Sârbe a Angajatorilor, relevă următoarele:
” JCC felicită CESE pentru că a fost primul organism al UE care și-a deschis porțile „membrilor candidați la extindere” (MCE) și mulțumește MCE sârbe pentru implicarea și contribuția lor valoroasă la activitățile CESE. JCC invită CESE să continue inițiativa și invită celelalte instituții ale UE să urmeze exemplul și să intensifice abordarea integrării treptate prin explorarea modalităților de a acorda acces la anumite aspecte ale activității lor și de a implica progresiv țările candidate în politicile UE și lucru.
– JCC solicită noii Comisii Europene 2024-2029 să se angajeze din nou față de extindere, să sporească credibilitatea Uniunii Europene în țările candidate și să restabilească puterea de transformare a procesului de aderare. Acest lucru necesită un angajament consecvent și eforturi din partea UE pentru a recompensa progresul.
– JCC subliniază importanța ca autoritățile sârbe să mențină integrarea în UE ca obiectiv strategic. În lumina anunțării noului obiectiv strategic de a se alinia pe deplin la criteriile de aderare până la sfârșitul anului 2026, JCC solicită implementarea efectivă a legilor și a reformelor în locul proceselor legislative simple.
– În paralel, având în vedere că Serbia are cel mai scăzut nivel de sprijin pentru aderarea la UE din regiune, JCC recomandă cu tărie intensificarea comunicării pentru a îmbunătăți înțelegerea de către public a beneficiilor asociate aderării la UE. În conformitate cu Raportul Serbiei 2024, JCC solicită autorităților sârbe să demonstreze „voință politică puternică, planificare și coordonare eficientă a politicilor, împreună cu resurse umane și financiare suficiente pentru aderarea la UE în toate instituțiile implicate, astfel încât Serbia să poată accelera activitatea spre îndeplinirea obiectivelor sale pentru negocierile de aderare la UE”.
– JCC ia notă de constatările și recomandările prezentate în raportul Serbia din 2024, în cadrul pachetului de extindere pentru 20244. Se solicită autorităților sârbe să analizeze cu atenție raportul și să stabilească o foaie de parcurs clară pentru acțiuni în timp util. Societatea civilă sârbă trebuie să fie împuternicită să contribuie la implementarea eficientă a acesteia.
– JCC solicită autorităților sârbe să clarifice pozițiile de politică externă a Serbiei, inclusiv prin alinierea pe deplin la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE și să rezolve problemele regionale restante, inclusiv prin implicarea constructivă în dialogul facilitat de UE privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, în interesul de a avansa Serbia pe drumul său spre aderarea la UE.
– JCC își reiterează sprijinul pentru inițiativele care să conducă la eliberarea unui potențial mai mare din cooperarea regională, bazată pe implementarea regulilor și standardelor UE, precum și pentru accelerarea procesului de aderare. JCC salută adoptarea noului plan de acțiune pentru piața regională comună, considerându-l esențial pentru apropierea regiunii de piața unică, precum și progresul atât de necesar în CEFTA. JCC observă importanța pentru cooperarea și integrarea economică regională și în contextul Noului Plan de creștere pentru Balcanii de Vest. JCC recunoaște eforturile comunității de afaceri din Serbia, Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei și Forumul de Investiții a 6 Camerei din Balcanii de Vest pentru o integrare economică sporită și aderarea Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană.
– JCC își exprimă regretul că elaborarea Agendei de reformă nu a fost suficient de transparentă și de incluzivă. JCC, în timpul implementării Agendei de reformă, solicită includerea societății civile și a partenerilor sociali și recomandă înființarea de comitete de monitorizare de țară cu obiectivul de coordonare și monitorizare a Planului. Acestea trebuie selectate într-un mod transparent
– JCC solicită autorităților sârbe să analizeze cu atenție raportul 2024 privind statul de drept pentru Serbia și să ia măsuri specifice pentru a aborda provocările identificate, inclusiv preocupările cu privire la:
• presiuni politice asupra sistemului judiciar și a Parchetului;
• funcţionarea instituţiilor democratice, inclusiv cadrul electoral şi
funcționarea parlamentului sârb;
• deficiențe în aplicarea cadrului anticorupție;
• pluralismul mass-media, independența mass-media și proprietatea mass-media; şi
• siguranţa jurnaliştilor.
– JCC solicită autorităților sârbe să-și reafirme angajamentul față de principiile democrației, statului de drept, drepturilor omului și integrării europene. Aceasta include intensificarea eforturilor de abordare a corupției, îmbunătățirea independenței judiciare și promovarea unui mediu mai favorabil pentru societatea civilă și mass-media “
„… alinierea pe deplin la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE și să rezolve problemele regionale restante, inclusiv prin implicarea constructivă în dialogul facilitat de UE privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, în interesul de a avansa Serbia pe drumul său spre aderarea la UE”
Iata cum discuta UE cu un stat candidat:
– sa „normalizeze” relatiile cu Kosovo, dar nu in sensul normalizatatii CS al ONU (care NU recunoaste un stat fantoma Kosovo),
ci in sensul unor tari UE care au recunoscut unilateral independenta unei provincii separatiste.
Nu e de mirare ca Serbia nu a aplicat sanctiuni Rusiei si se orienteaza spre BRICS.
P.S.
Romania are o coada de topor in persoana lui Laurențiu Plosceanu care nu se abtine sa nu vorbeasca si el de „normalizarea relatiilor Serbiei cu Kosovo” uitand ca tara lui alaturi de ONU in ansamblu nu a recunoscut modificari de frontiere prin agresiune in Serbia.
Sa nu vina ziua cand unii vor cere normalizarea relatiilor Romaniei cu Tinutul Secuiesc sau normalizarea relatiilor R. Moldova cu Transnistria!