UE a pus în aplicare un set de reguli pentru consolidarea protecției sociale. Principalele reguli se referă la timpul de lucru, munca cu fracțiune de norma, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor – principalele componente ce stau la temelia politicilor sociale ale UE, informează site-ul Parlamentului European.
Prin intermediul asa numitului „dialog social”, sindicatele și organizațiile patronale se implică în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.
Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă
UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru, a stabilit, prin intermediul legislației europene maximul orelor de lucru la 48 de ore pe saptamana, concediu anual platit de cel putin 4 saptamani pe an, precum si perioade de odihna si norme care reglementează munca pe timp de noapte.
Schimbările semnificative din piața muncii precum digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității sau fragmentarea muncii au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.
În ceea ce privește îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor, Parlamentul European a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiile de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații-cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.
Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE
În privința mobilității lucrătorilor, UE a implementat norme privitoare la coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Astfel, legislația UE reglementeaza concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.
Autoritatea Europeană a Muncii, agenție creată la inițiativa UE, se preconizeaza a fi complet operațională până în 2023. Aceasta a fost
adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.
Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.
Sănătatea și securitatea lucrătorilor
Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre. De asemenea, prin intermediul Directivei europene privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.
În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).
Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.
Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.
Contribuția UE la promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen
Fiind întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale. Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.
Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.
Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere. Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.
