Cum s-a schimbat comportamentul consumatorului român

Multă vreme motor al creșterii economice, consumul nu mai asigură această creștere, asta din simplul motiv că s-a schimbat radical comportamentul consumatorului român, și nu numai. Acest lucru este demonstrat de scăderea cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul, cel mai sugestiv indicator al consumului privat. Astfel, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a lunii aprilie a fost cu 5,2% mai mică decât cea a lunii precedente, asta în condițiile în care scăderea în ianuarie 2023 față de luna precedentă a fost de 22%, iar în februarie 2023 față de luna precedentă a fost de 2%. Iar asta nu este tot, cifra de afaceri în volum are o scădere și mai mare, dacă ținem cont de inflația pe care o avem în continuare. Este clar că avem o modificare radicală a comportamentului consumatorului român, mai ales pe partea de consum nealimentar, firesc de altfel, dar mai ales pe partea consumului de utilități, și aici mă refer la consumul de energie, unde consumul populației a scăzut foarte mult. Sigur, consumul s-a redus și datorită aparatelor electrocasnice mai performante, cu consum mai redus, a utilizării becurilor cu consum mai mic, dar grosul economiei la energie vine dintr-o mai atentă gestionare a consumului, cu alte cuvinte a reducerii, poate chiar eliminării, risipei. Cred că și guvernanții ar avea de învățat din felul în care se poate echilibra un buget, nu? Însă acest comportament al consumatorilor nu este specific doar românilor, o schimbare se poate observa și în restul țărilor, chiar și a celor cu nivel de trai mult superior României. Acest lucru s-a putut observa din comerțul companiilor cu țările vest-europene, unde a scăzut volumul mărfurilor exportate tocmai pe motivul acestei schimbări a comportamentului consumatorilor. Consumatorii au devenit mult mai prudenți când se angajează în cheltuieli care necesită eforturi financiare considerabile. De asemenea, acest comportament se observă și în sectorul construcțiilor, mai ales pe piața imobiliară, care cunoaște o scădere considerabilă în întreaga UE. Sigur, a influențat mult și creșterea dobânzilor, dar prudența este cuvântul la ordinea de zi. Apoi mai avem o problemă: reducerea consumului de energie al companiilor. Deși prețurile au fost plafonate, consumul de energie al companiilor a scăzut, ceea ce ne indică o reducere a producției acestora, iar acest lucru nu poate fi sub nicio formă ceva pozitiv. De altfel, economia Germaniei a intrat oficial în recesiune, iar acest lucru nu este un semnal pozitiv pentru restul economiilor. Ce este de făcut? Păi populația ne-a spus deja cum să echilibrăm bugetul: eficiență, echilibru, prudență!