Ana Bogdan Foto: Hameltion, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons
Sâmbătă, după un meci dramatic, echipa reprezentativă de tenis feminin a României a eliminat selecționata similară a Ucrainei într-o partidă contând pentru calificarea la turneul final al Cupei Billie Jean King, revenind și impunându-se cu scorul general de 3-2, după ce a fost condusă cu 2-0 după prima zi.
Nu știu care a fost cota la casele de pariuri pentru victoria echipei României în fața Ucrainei la meciurile de calificare pentru turneul final al Cupei Billie Jean King, dar luat pe fiecare meci în parte mai bine cotate erau ucrainencele și cu siguranță că la fel stăteau lucrurile și la general.
Este firesc, dacă luăm în considerare pozițiile ocupate în ierarhia WTA: Elina Svitolina (18) și Lesia Tsurenko (42), față de Ana Bogdan (64) și Jaqueline Cristian (75).
Mărturisesc că atunci când am auzit că am picat cu Ucraina m-am luat cu mâinile de cap, am crezut că vor juca cu Elina Svitolina și Anhelina Kalinina la simplu. (Kalinina e actualmente pe locul 35, dar e o jucătoare foarte tenace și periculoasă).
N-a fost chiar așa, dar Lesia Tsurenko e de asemenea o jucătoare redutabilă, iar surorile Kichenok au rezultate remarcabile în turneele de dublu și dublu mixt, unde au atins faze avansate chiar și la turneele mari.
Ana Bogdan este una dintre cele mai mari luptătoare pe care le-am văzut, e în stare să ”moară” pe teren pentru victorie, iar pe Jaqueline Cristian o consider având o valoare net superioară locului ocupat în clasamentul WTA. Poate doar faptul că nu e extrem de constantă o privează de o situare mai bună, dar când e ”în zi” poate bate aproape pe oricine, dovadă și recentele victorii la Madison Keys și Emma Navarro la turneul de la Charleston, unde a fost în cele din urmă învinsă greu de Kasatkina.
Cu toate acestea, și eu le credeam favorite pe ucrainence, iar după rezultatele din prima zi (Tsurenko – Bogdan 2-1 – 3-6, 6-2, 6-0 – și Svitolina – Cristian 2-0 – 6-3, 7-5 -) se părea că totul se va rezuma la o formalitate pentru acestea.
Ce a urmat a fost însă una dintre cele mai spectaculoase ”remontada” pe care le-am văzut vreodată în tenis, având în prim-plan nu două jucătoare, ci două eroine: mai întâi, Ana Bogdan, deși evolua contra celei mai bune jucătoare ucrainence, Svitolina, a produs marea surpriză și, dând dovadă de acel spirit de sacrificiu de care aminteam, a dispus de adversară cu 6-4, 4-6, 6-3, apoi Jaqueline Cristian, care juca sub o presiune enormă, fiind obligată să câștige pentru ca echipa să rămână în competiție, cu toate că a pierdut primul set cu 2-6, a găsit resursele și inspirația necesare pentru a și le adjudeca pe următoarele două cu un dublu 6-4 în fața lui Tsurenko, egalând astfel scorul general: 2-2.
Problema a apărut însă în momentul în care meciul decisiv, de dublu, trebuia jucat în aceeași zi. Grea dilemă pentru căpitanul Tecău și pentru echipă: să meargă pe mâna foarte talentatelor, dar încă neexperimentatelor Anca Todoni și Mara Gae sau să le introducă în teren pe cele care au răsturnat situația în mod aproape incredibil?
Mărturisesc că, având în vedere că atât Ana, cât și Jaqueline jucaseră meciuri lungi, epuizante (Jaqueline neavând nici măcar timp să-și tragă sufletul!) m-am gândit că ar fi mai nimerit să fie păstrat dublul anunțat inițial.
Dar până la urmă decizia luată, de a schimba dublul, a fost cea corectă, fiindcă, luptând extraordinar, fetele noastre le-au depășit pe surorile Kichenok chiar în două seturi (6-2, 7-6), parafând astfel o victorie ce părea la un moment dat de necrezut și aducând bucuria și petrecerea în tabăra noastră, arătând lumii întregi că imnul nostru național merită să răsune chiar și pe cele mai îndepărtate meleaguri.
Felicitări întregii echipe, staff-ului și căpitanului nejucător, care au adus o victorie de prestigiu pentru România și au oferit lumii, în direct, o revenire de ținut minte!
