Pentru a se califica în optimi, Atletico Madrid avea nevoie de o victorie cu 3-0 în fața brazilienilor de la Botafogo, care învinseseră recent campioana Europei, PSG, cu scorul de 1-0. Aceasta, din cauza golaverajului foarte slab, după înfrângerea cu 0-4 în meciul de debut, tot contra echipei franceze.
Probabil că nimeni nu ar fi contat în mod serios pe un asemenea scenariu, fiindcă echipele braziliene reprezintă o forță, iar Botafogo demonstrează că nu intră în teren doar cu numele.
În teren, meciul a fost echilibrat, după o ușoară dominare braziliană, spaniolii au început să câștige la capitolul posesie și să preseze. Lucru de așteptat, fiindcă Atletico are reputația unei echipe care ține bine de minge, însă nu întotdeauna este eficientă în atac.
O mare de suporteri brazilieni…
Așa s-a întâmplat și în meciul de luni, pe de o parte brazilienii nu au reușit să desfacă apărarea ermetică a elevilor lui Diego Simeone, pe de alta nici Atletico nu a putut să înscrie, jucătorii săi fiind, parcă, mai mult preocupați de a obține un penalty (ceea ce nu s-a întâmplat, chiar dacă la un moment dat, la o fază litigioasă, a existat și consultare VAR).
…și un cadru cu fanii Atletico
Totul părea a decurge către o remiză nespectaculoasă și către câștigarea grupei de brazilieni. Însă, pe undeva, istoria acestui meci a început în minutul 87. Atunci Griezmann, golgeterul lui Atletico, a înscris după o fază foarte bine lucrată și rapidă, care a făcut șah-mat apărarea adversă.
Deși mai era foarte puțin timp de joc, spaniolii, care ar mai fi avut nevoie de două goluri, și-au jucat șansele. Nu au reușit să mai înscrie, iar brazilienii au ținut de minge și chiar au tras de timp.
În condițiile acestea, PSG a câștigat grupa, Botafogo a terminat pe locul 2, iar Atletico pe locul 3. Toate cu 6 puncte, despărțite de golaveraj.
Pentru că în plus nu s-ar putea spune prea multe despre acest meci, voi face niște considerații personale. Precizez că din postura de simpatizant al fotbalului sud-american, inclusiv a unor echipe ca Botafogo, Flamengo și Palmeiras, prezente la această ediție a Cupei Mondiale a cluburilor – și cu rezultate bune. Nu mă simt deloc frustrat că Atletico Madrid a plecat acasă, fiindcă nu am fost niciodată un admirator al lor.
Dar nu-mi pot scoate din memorie ce am văzut după fatidicul minut 87. O echipă braziliană care s-a mulțumit cu trecerea timpului, cu a degaja balonul și a pleca sporadic pe un contraatac ce rămânea însă nefinalizat, ba chiar au existat și trageri de timp. Un fel de ”înfrângerea cu 0-1 e rușinoasă, dar e sănătoasă” – fiindcă doar cea cu 0-3 îi elimina. Parcă aveai impresia că echipa care a învins campioana Europei începuse să se teamă să nu cumva să primească încă 2 goluri în 6-7 minute!
Unde a fost orgoliul echipei de top din patria fotbalului? Unde a fost dorința de a câștiga grupa a ”călăilor” lui PSG (performanță cu care, la ora actuală, nu știu cine se mai poate lăuda)? Unde a fost spectacolul?
Întrebări retorice, desigur.
Știu că atacul ar fi presupus un risc, și nimeni nu vrea să riște să piardă la un scor care să te elimine din competiție.
Dar așa, nimic nu mai poate șterge impresia că Botafogo s-a calificat fără glorie. În fond, toate echipele de pe locurile 1-3 au avut același număr de puncte. Iar în meciul direct, Atletico a învins Botafogo.
Vom vedea ce va fi mai departe.
(Sursa foto: capturi video dazn.com)
