Dora Constantinovici (www.b1tv.ro)
ONU estimează că o curățare a Gazei de cele aproape 40 de milioane de tone de moloz va ajunge la un cost de 500-600 de milioane de dolari și subliniază provocarea imensă a reconstrucției după luni de ofensivă israeliană, anunță The Guardian.
Reconstrucția teritoriului distrus ar putea costa 40 de miliarde de dolari
O flotă de peste o sută de camioane ar trebui să muncească 15 ani pentru a curăța Gaza de aproape 40 de milioane de tone de moloz într-o operațiune care costă între 500 de milioane de dolari și 600 de milioane de dolari, a constatat o evaluare ONU.
Concluziile subliniază provocarea imensă a reconstrucției teritoriului palestinian după luni de ofensivă israeliană care a dus la distrugerea masivă a caselor și a infrastructurii.
Potrivit evaluării, care a fost publicată luna trecută de Programul ONU pentru Mediu, 137.297 de clădiri au fost avariate în Gaza, mai mult de jumătate din total. Dintre acestea, puțin peste un sfert au fost distruse total.
Ar fi necesare gropi masive de gunoi care acoperă între 250 și 500 de hectare pentru a arunca molozul, în funcție de cât de mult ar putea fi reciclat, a constatat evaluarea.
În mai, Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a declarat că reconstrucția caselor din Gaza distruse în timpul războiului ar putea dura până în 2040, în cel mai optimist scenariu, reconstrucția totală a întregului teritoriu costând până la 40 de miliarde de dolari.
Războiul Israelului în Gaza a șters 40 de ani de dezvoltare
Evaluarea respectivă, care a fost publicată ca parte a eforturilor de a strânge fonduri pentru planificarea timpurie a reabilitării Gazei, a constatat, de asemenea, că conflictul ar putea reduce nivelul de sănătate, educație și bogăție din teritoriu la cele din 1980, ștergând 44 de ani de dezvoltare.
„Daunele aduse infrastructurii sunt nebunești… În Khan Younis [în sudul orașului Gaza], nu există nicio clădire neatinsă”, a declarat săptămâna trecută pentru Guardian un oficial ONU din Gaza.
„Topografia actuală s-a schimbat. Sunt dealuri acolo unde nu existau. Bombele de 907 kg aruncate [de Israel] au modificat de fapt peisajul.”
Școlile, instituțiile sanitare, drumurile, canalizarea și toate celelalte infrastructuri critice au suferit daune masive.
Munții de moloz sunt plini de muniții neexplodate care duc la „mai mult de 10 explozii în fiecare săptămână”, provocând și mai multe decese și pierderi de membre, a declarat agenția de Apărare Civilă din Gaza.
În aprilie, Pehr Lodhammar, fost șef al United Nationals Mine Action Service pentru Irak, a declarat că, în medie, aproximativ 10% dintre arme nu au fost detonate atunci când au fost trase și au trebuit să fie îndepărtate de echipele de deminare.
Șaizeci și cinci la sută din clădirile distruse în Gaza au fost rezidențiale, a spus Lodhammar, adăugând că curățarea și reconstrucția lor ar fi o muncă lentă și periculoasă din cauza amenințării cu obuzele, rachetele sau alte arme îngropate în clădirile prăbușite sau deteriorate.
Daca Serbia facea asa ceva in sudul teritoriului sau, NATO o bombarda in secunda 2.
Nu a facut si tot a fost bombardata de NATO, dar in cazul Israelului nici nu se pune problema.
Zecile de mii de civili palestinieni omorati au devenit pentru Israel o „statistica”.