Curtea Constituțională a identificat patru probleme majore în legislația privind alegerea președintelui

În perioada 22 septembrie – 1 octombrie 2019, Plenul Curții Constituționale a soluţionat un număr de 67 de contestaţii având ca obiect înregistrarea sau neînregistrarea unor candidaturi la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. Curtea Constituţională a pronunţat 5 hotărâri de admitere şi 59 de hotărâri de respingere a contestațiilor formulate.

Mai mult, Curtea a identificat mai multe probleme majore și lacune în legislația actuală privind alegerea președintelui, cu precădere în ceea ce privește modul de reglementare a cerințelor pentru depunerea candidaturilor și verificărilor ce trebuie realizate de Biroul Electoral Central, în corelație cu termenele foarte scurte prevăzute de legislația electorală pentru realizarea acestor verificări, precum și pentru soluționarea contestațiilor de către Curtea Constituțională.

Între altele, Curtea a constatat, cu privire la listele de susținători, că „procedura de verificare, sub aspectul termenelor în care se desfăşoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării.”

Astfel, „toate aspectele privite coroborat: (i) numărul nedeterminat de candidaţi care pot formula propunerile de candidatură în intervalul relativ scurt prevăzut de calendarul alegerilor, (ii) numărul nedeterminat de persoane care pot formula contestaţii, (iii) numărul minim de 200.000 de alegători care trebuie să se regăsească pe lista de susţinători a fiecărui candidat, (iv) datele cu caracter personal care trebuie supuse verificării, sub sancţiunea răspunderii penale a falsului în declaraţii, nu fac altceva decât să demonstreze că autorităţile publice implicate în procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă – Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională – îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv şi real cu privire la toate aspectele supuse verificării”.

Pentru aceste motive, Curtea a apreciat că „legiuitorul trebuie să reconsidere soluţiile legislative cuprinse în Legea nr. 370/2004, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Preşedintelui României termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul şi exigenţele impuse de lege”.