Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, iar indexarea pensiilor de la 01.01.2027 este pusă sub semnul întrebării, deoarece Legea 69/2010, legea responsabilității fiscal-bugetare, ne spune că dacă acest prag de 60% a fost depășit (61,4% la luna mai 2026), sunt resticționate creșterea cheltuielilor cu asistența socială, categorie din care fac parte și pensiile, dar nu numai cheltuielile cu asistența socială sunt restricționate, ci și alte cheltuieli bugetare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu personalul bugetar.
Din punct de vedere al legislației avem 2 legi care se bat cap în cap: Legea pensiilor (L 360/2023) și legea responsabilității fiscal-bugetare (L 69/2010). Prima ne spune că pensiile se vor indexa anual cu rata inflației, plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, dar a doua lege ne spune că în cazul în care datoria publică depășește 60% din PIB, se resticționează cheltuielile cu asistența socială, cu alte cuvinte nu se mai indexează pensiile, ceea ce contrazice L 360/2023.
Ce este de făcut? În 2025 și 2026 pensiile nu a-au indexat, degeaba avem lege, nu indexăm nici în 2027? Mai ales că inflația a făcut ravagii prin buzunarele românilor în acești 2 ani. Soluția ar fi reducerea altor cheltuieli bugetare, altfel probabil că ratingul de țară ne va duce la dobânzi mai mari pe împrumuturi, care sunt tot cheltuieli bugetare, așadar o creștere a datoriei publice în PIB.
La ce să ne așteptăm în viitor? Unele țări cu datorii mari, de exemplu Italia și Spania, au crescut vârsta de pensionare la 67 ani sau/și impozitele și taxele. Oare ne pasc și pe noi asemenea măsuri? Este drept, în Italia cheltuielile cu pensiile au ajuns la 16% din PIB, pe când la noi reprezintă 7,6% din PIB, conform ministrului finanțelor (martie 2026, digi.ro) media europeană fiind de 12,9%. Deci loc ar mai fi.
Și mai avem un atu: posibilitatea de a stopa risipa din multitudinea de companii de stat, posibilitate pe care alte țări nu o au din simplul motiv că nu au atâtea companii de stat, respectiv găuri negre în care dispar resurse financiare din bugetul de stat. Numai prin stoparea acestei risipe și cred că o mare parte din problemele financiare ar fi rezolvate, pe de o parte, dar și eliminrea blocajelor din economie provocate de aceste găuri negre, blocaje care distorsonează concurența reală, astfel că și gradul de încasare a impozitelor și taxelor este mai scăzut decât în U.E.
Și mai este ceva: cheltuielile cu pensiile sunt trecute la asistență socială, dar, de fapt, în realitate, sunt rambursarea datoriei către niște oameni care au creditat statul 30-40 ani cu un procent din salariul lor, acuma sunt asistați sociali? Ok, înțeleg ca și articol bugetar, dar acest articol bugetar este doar o convenție, i-ar putea spune oricum. Este ca și cum rambursarea împrumuturilor luate de către statul român, pe care plătim și dobânzi din ce în ce mai mari, le-am trece la asistență socială. Sigur, poate este puțin foțată comparația, nu prea mult totuși, dar sunt pensionarii asistați social? Se încadrează în această categorie? N-aș prea crede!
