Odată cu venirea iernii, pe terenurile agricole din România intră în vigoare reguli care limitează aplicarea îngrășămintelor.
Măsura poate părea, la prima vedere, o problemă care îi privește exclusiv pe fermieri.
În realitate, are legătură cu protejarea apelor, inclusiv a celor subterane, din care se alimentează numeroase comunități.
Îngrășămintele sunt necesare pentru obținerea recoltelor, dar momentul în care sunt aplicate contează la fel de mult ca doza utilizată. Atunci când plantele nu pot absorbi substanțele nutritive, o parte dintre acestea se poate pierde, ajungând în apă sau în atmosferă.
De aceea, în România, aplicarea îngrășămintelor este restricționată în anumite perioade ale anului, pentru a reduce riscul de poluare.
Regulile sunt însă și subiectul unei dezbateri privind adaptarea agriculturii la condițiile climatice actuale.
Ce se întâmplă cu îngrășămintele aplicate în sezonul rece?
Pentru a crește și a produce recolte, plantele au nevoie de elemente nutritive, printre care azotul și fosforul. Acestea se găsesc în sol, dar pot fi completate prin utilizarea îngrășămintelor organice sau chimice.
În lunile reci, activitatea plantelor încetinește, iar necesarul lor de nutrienți este, în general, mai redus. Dacă îngrășămintele sunt aplicate în condiții nepotrivite, o parte dintre substanțele nutritive poate fi antrenată de precipitații și transportată în afara terenurilor agricole.
Un exemplu este azotul sub formă de nitrați, care poate ajunge în apele subterane, inclusiv în cele care alimentează puțuri și fântâni.
Concentrațiile ridicate de nitrați în apa potabilă pot prezenta riscuri pentru sănătate, în special pentru sugari. De aceea, prevenirea contaminării este importantă nu doar pentru protecția mediului, ci și pentru sănătatea comunităților rurale.
În același timp, pierderea nutrienților reprezintă și o cheltuială inutilă pentru fermieri: îngrășămintele care nu mai sunt disponibile plantelor nu contribuie la producția agricolă.
Când este interzisă fertilizarea terenurilor agricole?
În această perioadă a anului, terenurile agricole se află sub incidența restricțiilor de fertilizare, în funcție de specificul fiecărei zone geografice. În zona de câmpie, restricțiile se aplică între 15 noiembrie și 10 martie, în zona de deal între 10 noiembrie și 20 martie, iar în zona de munte între 5 noiembrie și 25 martie.
Calendarul este prevăzut în Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, adoptat în aplicarea Directivei europene privind nitrații.
Reglementările includ și anumite excepții, inclusiv pentru unele culturi de toamnă, în condiții și limite precis stabilite.
De ce solicită fermierii schimbarea calendarului?
Deși scopul restricțiilor este protejarea mediului, fermierii atrag atenția că perioadele stabilite printr-un calendar fix nu corespund întotdeauna condițiilor meteorologice reale.
În ultimii ani, anumite sezoane de toamnă au fost neobișnuit de calde, iar începutul primăverii a adus, în anumite regiuni, perioade de secetă sau precipitații care au îngreunat lucrările agricole.
În asemenea situații, momentul în care îngrășămintele pot fi aplicate legal nu coincide întotdeauna cu perioada în care plantele ar putea valorifica cel mai bine nutrienții.
De aceea, agricultorii susțin necesitatea unor reguli mai flexibile, care să țină cont de temperatură, umiditate și starea culturilor, nu doar de data din calendar.
Pe de altă parte, flexibilizarea nu trebuie să ducă la creșterea riscului de poluare. O aplicare realizată în condiții aparent favorabile poate avea efecte negative dacă este urmată de precipitații abundente sau dacă solul este deja saturat cu apă.
Provocarea este, așadar, găsirea unor reguli care să permită o fertilizare eficientă, fără a compromite protecția apelor.
Cum contribuie Proiectul RAPID la această dezbatere?
Adaptarea regulilor agricole la condițiile actuale se numără printre temele abordate în cadrul Proiectului RAPID – „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România”, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un împrumut acordat României de Banca Mondială.
Prin proiect au fost organizate consultări cu fermieri, specialiști și reprezentanți ai autorităților pentru revizuirea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați. Discuțiile au vizat inclusiv perioadele de interdicție și posibilitatea unei mai bune corelări a măsurilor cu evoluția vremii și cu nevoile reale ale culturilor.
Proiectul RAPID susține, de asemenea, utilizarea unor tehnologii care permit administrarea mai precisă a îngrășămintelor, astfel încât plantele să primească nutrienții necesari,
reducându-se pierderile și cheltuielile inutile.
Până la adoptarea unor eventuale modificări, regulile actuale rămân obligatorii.
Vrem și hrană sănătoasă, și mediu curat? Da!
Ceea ce se întâmplă pe terenurile agricole nu rămâne întotdeauna acolo, întrucât substanțele pierdute din îngrășăminte pot ajunge în apă, iar riscurile poluării sunt cu atât mai importante în comunitățile care utilizează fântâni și puțuri.
Protecția mediului și nevoia de a produce hrană suficientă nu sunt, așadar, obiective opuse. Ambele depind de reguli bine fundamentate și de aplicarea unor practici adaptate condițiilor reale, iar pentru fiecare dintre noi, beneficiul este simplu: o agricultură capabilă să ne asigure hrana necesară, fără a pune în pericol calitatea apei și a mediului în care trăim.
Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro
