De ce nu a primit de fapt Transgaz banii europeni ceruți pentru construcția de conducte de gaze și cine e de vină

Mihai Nicuț (e-nergia.ro)

Șeful operatorului național de transport al gazelor naturale Transgaz și-a arătat foarte vocal nemulțumirea legată de faptul că unele dintre proiectele de conducte pe care le voia finanțate din bani europeni din Fondul de Modernizare, au fost refuzate. Ce s-a întâmplat de fapt, de ce i-a fost refuzată finanțarea și cine e de vină.

“N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia. Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani. Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare. Asta pentru că proiectele noastre nu au fost aprobate la finanțare. Mă întreb de ce și nu mă întreb numai eu, ci și alți factori de decizie din România. În cele din urmă, vom găsi banii necesari și vom construi conductele, însă ar fi fost bine să putem lua finanțare din Fondul de Modernizare. Asta pentru că România a pierdut mult când am scos din funcțiune termocentralele pe cărbune”, a spus Ion Sterian, la Romania International Gas Conference (RIGC) 2023.

O zi mai târziu, ministrul Energiei se poziționa cam la fel, susținând practic ideea lui Sterian.

“Nu există tranziţie fără transport, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură, şi e nevoie să lucrăm împreună. Din acest motiv suntem aici. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România. Toate au fost refuzate. A fost aprobat un singur proiect legat de Centrala de la Mintia, o centrală importantă de 1.700 de megawaţi, cea mai mare capacitate de pe continentul nostru, dar trebuie să vorbim mai apăsat cu Bruxelles-ul şi la nivel tehnic. Nu e vorba de ceva politic aici. Argumentele sunt pur tehnice şi trebuie să folosim gazul ca şi carburant, combustibil de tranziţie”, spunea Sebastian Burduja avându-l alături pe ministrul ungar de Externe, care a cerut, de asemenea, Bruxelles-ului să finanțeze construcția de gazoducte în Europa de Sud-Est, dacă chiar dorește și alte surse de gaze pe lângă cel rusesc.

Câți bani a cerut Sterian, câți a primit și ce i-a răspuns Bruxelles-ul

Finanțările de infrastrucură din bani europeni nu sunt simplu de obținut, iar dacă vorbim despre finanțările din Fondul de Modernizare, un instrument pus la dispoziția a zece state mai sărace din UE, din care România are dreptul la circa 16 miliarde de euro, sunt și mai complicate. De aceea, am solicitat lămuriri unui om care cunoaște foarte bine cum se finanțează din fonduri europene proiectele, le veți vedea puțin mai departe.

Mai întâi, ce a cerut Sterian: finanțare din Fondul de Modenizare pentru șapte proicte, în valoare de 554 de milioane de euro. Lista proiectelor a fost anunțată chiar de Transgaz,AICI:

După ce șeful Transgaz și-a exprimat nemulțumirea pentru că i-a fost refuzată finanțarea și a cerut explicații, Comisia Europeană i-a răspuns. Iată pasajul relevant:

“La 24 octombrie 2023, Comitetul de Investiții al Fondului pentru Modernizare a recomandat finanțarea parțială a poiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice d ela Mintia (sprijin din partea Fondului de Modernizare de 6.826.947 EUR în loc de 29.027.965 EUR din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră – Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza II și este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) și pentru gazoductul Ghercești-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parțială în cadrul reuniunii Comitetului de Investiții al Fondului pentru Modernizare din 30 martie 2023. Celelalte patru propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa-Băile Herculane-Orșova-Prunișor, Mihai Bravu-Siliștea, Tetila-Horezu-Râmnicu Vâlcea și Ișalnița și Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2033”.

Înțelegem așadar că pentru două proiecte Transgaz mai ceruse bani odată, în primăvară (pentru Tuzla-Podișor chiar a obținut 85 de milioane de euro, fapt remarcabil în condițiile în care conducta se va finanța oricum din taxele de tranzit care vor fi plătite de Petrom și Romgaz – capacitatea a fost deja rezervată pentru transporutl gazelor care vor extrase din perimterul Neptun Deep) iar celelalte proiecte nu au îndeplinit criteriile, și nici măcar Guvernul României nu le-a mai susținut, în final.

De ce nu a primit de fapt Sterian toți banii ceruți

Omul cu care am vorbit și care a solicitat anonimatul a ținut să explice cum se acordă finanțările din Fondul Modernizare, investițiile în gaze fiind neprioritare, iar cele în regenerabile prioritare.

Întâi, iată ce bani a obținut România pentru a finanțate proiecte care țin de gaze:

“În materie de proiecte non-prioritare (și tot ce are legătură cu gazul natural este considerat non-prioritar, în timp ce de exemplu o investiție în surse de producție din energie regenerabilă este considerată prioritară) România a primit, până în prezent, acordul Comitetului de Investiții al BEI pentru a utiliza:

-peste 420 mil. EUR pentru finanțarea centralelor pe gaze în ciclu combinat (CCGT) de la Turceni (167,5 mil. EUR, 475 MW), respectiv Ișalnița (253,1 mil. EUR, 850 MW) menționate în Planul de Restructurare al CE Oltenia (aprobări obținute în Aprilie 2022) și

-85,5 mil. EUR pentru conducta Marea Neagră-Podișor (308.1 km lungime, 12.1 mld. mc/an), respectiv 8 mil. EUR pentru conducta Ghercesti-Jitaru (90 km lungime, 1.9 mld. mc/an)”

Amintim că aprobarea pentru finanțarea celor două conducte a fost acordată încă din martie.

“Pentru întâlnirea Comitetului de Investiții din octombrie 2023 – Comitetul se întâlnește de două ori pe an, în primăvară și în toamnă – Transgaz a pregătit un număr de șapte proiecte, printre care și cele două care primiseră finanțare parțială (Transgaz a cerut mai mult decât a primit atunci) câteva luni mai devreme, în martie 2023.

Rezultatul întâlnirii Comitetului din octombrie 2023 era întrucâtva previzibil pentru că la baza aprobării stă o analiză tehnico-economică, centrată pe demonstrarea detaliată a reducerilor de gaze cu efect de seră ca urmare a implementării proiectului/proiectelor.

De exemplu, sumele acordate pentru construcția celor două CCGT au fost 50% din valoarea proiectului (70% este nivelul maxim al finanțării permise pentru un proiect non-prioritar), întrucât au demonstrat că arderea gazelor naturale în loc de cărbune pentru producerea de energie electrică aduce reduceri substanțiale de GES.

Transgaz nu a demonstrat ce reducere de GES ar urma să fie obținută din derularea proiectelor pentru care a solicitat finanțare”, ne-a spus expertul consultat de noi.

O sursă din Transgaz ne-a explicat că nu era nevoie ca firma să mai argumenteze care este reducerea de gaze cu efect de seră pe care o presupune realizarea conductelor de alimentare a viitoarelor centrale pe gaze (CCGT) ale Complexului Energietic Oltenia, centrale care au primit deja acceptul de finanțare..“CCGT nu poate fi decuplat de conductă, cele două sunt un ansamblu care înlocuiesc un fosil mai poluant (în acest caz grupurile pe cărbine – n.red.), se distribuie reducerea de GES proporțional între centrală și conducta de gaze care o va alimenta, nu se pune problema dublării indicatorilor”, a explicat sursa noastră. Omul ne-a mai spus că s-au solicitat clarificări care au fost date, iar, cum de la Bruxelles nu s-a revenit cu noi solicitări de clarificări, s-a crezut că problema e rezolvată.

Oricum, Transgaz va reveni cu solicitarea de a se finanța din Fondul de Modernizare, parțial, conductele prin care vor fi alimentate cu gaze cele două centrale din Oltenia. “Acum a fost o amânare, nu un refuz”, a spus sursa noastră, care e ținut să menționeze, pentru evitarea oricăror speculații, că “nimeni nu a avut vreun mandat să înfrâneze proiectele, să facă vreun pas în lateral”.