Majorarea prețurilor an/an de 3,16% în februarie și o prognoză a BNR de 3,4% pentru sfârșitul anului, la limita de sus a țintei de inflație. O creștere economică estimată de Banca Mondială la 4,3% anul acesta și la 4,1% în cel viitor, sub valoarea de 4,7% din prognoza de iarnă a CNSP. Necesitatea susținerii competitivității exporturilor românești și sprijinirea producătorilor locali prin reducerea importurilor.
Influența nefastă a birocrației de la Bruxelles în procesul de vaccinare din UE față de ritmul alert din Marea Britanie sau Statele Unite, unde președintele Joe Biden a afirmat că 90% dintre adulții americani eligibili vor fi vaccinați până la data de 19 aprilie, reprezintă un motiv de scădere a plasamentelor în active europene.
Cu cât viața „obișnuită” va reveni mai rapid la cea din februarie 2020, cu atât mai repede economiile vor recupera pierderile din anul „Marii Închideri”.
Iar revenirea trebuie să fie sprijinită de stat. Dacă în Europa planul de redresare se ridică la 750 miliarde de euro, la care se adaugă efortul propriu al fiecărui stat (împrumuturile, acolo unde există deficit bugetar. De exemplu, România), în Statele Unite a început să fie pus în practică programul de susținere în valoare de 1.900 miliarde dolari, iar indicele de încredere al consumatorilor americani calculat de Conference Board a recuperat o bună parte din pierderile înregistrate în ultimele 12 luni.
Iar ambițiile președintelui Biden și ale democraților nu se opresc aici. Miercuri, a fost prezentat un program economic amplu în domeniul infrastructurii și dezvoltarea serviciilor sociale în valoare de 2.000 miliarde dolari la care ar urma să se adauge alte 2.000 miliarde investite de către companii.
Aversiunea față de activele europene s-a amplificat zilele trecute, după ce Curtea Constituțională din Germania a blocat ratificarea de către Bundestag a Planului european de redresare. Cu precizarea că motivele deciziei vor fi prezentate cu o întârziere, care ar putea fi de până la trei luni, conform presei germane.
În 2020, intervențiile în piața valutară, pentru a frâna deprecierea leului, au fost recunoscute în premieră de guvernatorul Mugur Isărescu. Lor li s-a adăugat aducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, iar creșterea euro s-a limitat la aproape 1,9%.
Primele două luni din acest an au fost mai calme. „Cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune”, se arăta în comunicatul de presă care a urmat ședinței C.A. al BNR din 15 martie.
Cu 11 recorduri ale cursului euro, martie 2021 a devenit una dintre cele mai „negre” luni din ultimii treizeci de ani ai monedei naționale. Sfârșitul lunii a adus un maxim de 4,9251 lei, cotațiile din piața valutară crescând până la aproape 4,93 lei. Marcările de profit, care au început încă de miercuri după-amiază, s-au amplificat în prima zi de aprilie, când cursul monedei unice a alunecat la 4,9117 lei.
Analiştii economici cred că intervalul de referinţă pentru 2021 ar fi undeva între 4,90 şi 4,95 lei pentru un euro.
Sondajul realizat în februarie în rândul membrilor CFA România anticipează o valoare medie a euro pentru orizontul de șase luni de 4,9182 lei, respectiv o valoare medie de 4,9708 lei pentru orizontul de 12 luni.
La rândul lor, analiștii Băncii Transilvania anticipează pentru acest an o valoare medie a cursului euro de 4,90 lei, care urma să crească în 2022 la 4,93 lei iar în 2023 la 4,96 lei.
La final, să reamintim că la jumătatea acestei luni, agențiile Moody’s şi Standard&Poor’s vor anunța evaluarea ratingului României, iar Fitch va publica propria decizie în 23 aprilie 2021.
