La inițiativa Uniunii Generale a Industriașilor din România, Curierul Național continuă seria articolelor de informare despre soluțiile propuse de partenerii sociali reprezentativi la nivel național, în cadrul Comitetului Interministerial în domeniul energiei, structură aflată în coordonarea directă a primului ministru Nicolae-Ionel Ciucă. O primă întâlnire a avut loc săptămâna trecută, ocazie cu care s-a stabilit ca participanții să prezinte propuneri și soluții pentru combaterea impactului creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) a fost reprezentată de dr. Ana Maria Icatoiu, vicepreședinte OFA-UGIR. În urma consultării cu specialiștii în domeniu, luni, UGIR a transmis o nouă scrisoare primului ministru Nicolae-Ionel Ciucă.
„Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) apreciază decizia Guvernului de constituire a Comitetului interministerial în domeniul energiei, fiind un instrument important în identificarea soluțiilor necesare pentru a depăși actuala criză legată de creșterea prețurilor la energia electrică și la gazele naturale.
În urma numeroaselor discuții aplicate avute recent cu membrii noștri din toate regiunile țării, venim către dumneavoastră cu câteva considerații și, respectiv, propuneri concrete în ceea ce privește sprijinirea mediului privat în această perioadă de criză economică majoră” – se arată în textul scrisorii amintite.
Succint, potrivit documentului, au fost prezentate cauzele care au generat actuala criză din energie, şi anume:
„- Lipsa de predictibilitate a legislației naționale, primare și secundare, în ceea ce privește investițiile în noi surse de generare a energiei electrice din surse regenerabile;
– Întârzierea sau chiar blocarea premeditată, din motive de cele mai multe ori procedurale, a investițiilor private în domeniul energiei electrice;
– Lipsa investițiilor publice, în ultimele trei decenii, în centrale de producție a energiei electrice;
– Regimul de supraimpozitare aplicat de către stat producătorilor de energie;
– Procentul nesănătos de mare de energie electrică tranzacționată pe Piața Zilei Următoare unde, pe unele intervale orare, prețul depășește de multe ori 1.500 lei/MWh;
– Modalitatea de funcționare a OPCOM, precum și modul de stabilire a prețurilor de vânzare pentru energia electrică;
– Periclitarea securității energetice a României prin neluarea de către stat a măsurilor preventive necesare înaintea începerii sezonului de încălzire: eliminarea, începând cu anul 2021, a obligației furnizorilor de gaze naturale de a constitui stocuri minime în depozitele de înmagazinare, în contextul diminuării cantităților de gaze naturale livrate Europei de către Rusia;
– Regimul anormal al contractelor bilaterale negociate pe termen mediu și lung, care ar permite producătorilor să aibă acces la finanțare și le-ar oferi predictibilitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943, ceea ce afectează în mod direct securitatea energetică a țării noastre.
Din păcate, cifrele seci arată fără dubiu faptul că principalul beneficiar al situației tarifare din prezent este bugetul de stat, fiindcă traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar nu numai consumatorii finali de energie eletrică și de gaze naturale, ci și majoritatea producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor.
Iar măsuri de genul plafonării și/sau compensării nu pot funcționa pe termen mediu și lung, riscând să se transforme în mecanisme ce alimentează o gaură neagră fără finalitate.
Considerăm, prin urmare, că este obligatoriu ca guvernul să ia de urgență măsuri atât pe termen scurt, care să ajute consumatorii finali, indiferent de natura acestora, să depășească actuala criză economică ale cărei efecte reale încă nu au început să se facă simțite în inflație. Cât și pe termen mediu și lung, instrumente care să permită consumatorilor de energie electrică și de gaze naturale să devină independenți și/sau să își optimizeze eficiența energetică.
În acest context, trebuie ca statul să aibă în vedere faptul că, în următorii ani, va trebui să scoată din uz o serie de centrale ce utilizează cărbunele drept combustibil (nu neapărat fiindcă este obligat de reglementările europene să o facă, ci din cauza evoluției costului certificatelor de CO2).
Un alt aspect ce nu poate fi ignorat este ieșirea temporară din mixul de producție a energiei electrice, timp de doi ani (2027-2028), a reactorului 1 de la Cernavodă, ce va intra în lucrări de reabilitare”.
Având în vedere cele subliniate, dr. Ana Maria Icatoiu, vicepreşedinte OFA-UGIR, a prezentat Comitetului Interministerial pentru energie următoarele propuneri de soluţii concrete: ” Din punctul de vedere al experților și al membrilor UGIR, măsurile dedicate firmelor private trebuie să meargă spre două direcții principale, în vederea atenuării efectului catastrofal pe care creșterea prețurilor la electricitate și la gaze naturale îl are asupra economiei:
I. Susținerea activă de către stat a creșterii eficienței energetice (optimizării consumurilor de energie electrică și/sau gaze naturale), în special pentru companiile ce activează în producție/ procesare, cu o contribuție directă în aplicarea principiilor European Green Deal și, respectiv, Fit-for-55 à mixuri de finanțare (granturi nerambursabile și/sau ajutoare de stat combinate cu garanții de stat la credite bancare) pentru:
a) Înlocuirea echipamentelor de producție energofage cu unele eficiente din punctul de vedere al consumurilor de energie;
b) Digitalizarea măsurării consumurilor de energie, pentru a se identifica foarte exact locurile pe unde se pierde energie și a se putea lua măsurile necesare, pornind de la bilanțuri energetice complete, realizate cu profesioniști;
c) Aprobarea și accelerarea implementării legislației care să permită și să încurajeze încheierea, de către firmele private (și nu numai), a unor contracte de tipul ESCO (Energy Savings Contracts) / EPC (Energy Performance Contracts), contracte ce funcționează cu rezultate excelente de câteva decenii în numeroase țări europene și nu numai.
Acest tip de contracte pe termen mediu și lung permit firmelor private să colaboreze cu companii specializate care să le realizeze audituri energetice complete, să le propună măsuri de optimizare a consumurilor de energie (pe intreg lanțul proceselor interne) și de măsurare permanentă a acestora – în special de natura investițiilor – și care să finanțeze aceste investiții, urmând să își recupereze sumele investite din economiile de costuri pe care beneficiarii le vor obține, odată cu realizarea respectivelor investiții.
d) Instalarea de centrale de micro-cogenerare, acolo unde această soluție tehnică se pretează, în vederea producerii simultane optimizate de energie termică și energie electrică (utilizând gazele naturale în mix cu surse regenerabile).
II. Susținerea activă de către stat, prin mixuri de finanțare (granturi nerambursabile și/sau ajutoare de stat combinate cu garanții de stat la credite bancare) a independenței energetice:
a) În special prin producția independentă de energie electrică din surse regenerabile (în principal solare și eoliene), în așa fel încât companiile cu consumuri medii și mari de energie electrică să intre în categoria prosumatorilor, contribuind, astfel, în mod direct la decarbonizarea economiei țării noastre.
În sensul celor de mai sus, vă solicităm:
1) Accelerarea jalonului 127 din PNRR, ce are ca termen de implementare T4 2022, și anume: „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie”;
2) Respectarea termenului de implementare pentru investiția I5 din cadrul componentei Energie a PNRR, și anume „Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial” (S1 2022), ce va permite reducerea consumului de energie (prin înlocuirea echipamentelor tehnologice energofage cu unele noi, cu consum energetic optimizat), dezvoltarea sistemelor de digitalizare a măsurării consumului de energie și, respectiv, creșterea consumului din producția proprie de energie și energie termică.
Suplimentarea din surse naționale a bugetului alocat acestei investiții, care este de doar 64 milioane euro, complet insuficient față de nevoile pieței.
3) Respectarea termenului de lansare a instrumentului financiar din PNRR „Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică”, cu un buget de 200 milioane euro (S1 2022) dedicat companiilor cu maximum 500 de angajați.
4) Completarea listei cheltuielilor eligibile din cadrul tuturor programelor gestionate de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii FNGCIMM (IMM Invest, IMM Prod, Rural Invest, Innovation, Garant Construct) cu câte o linie specială dedicată producției individuale de energie electrică și/sau termică din surse regenerabile.
5) Operaționalizarea cât mai rapidă a tuturor instrumentelor financiare prevăzute în PNRR pentru mediul privat, având în vedere nevoia masivă de finanțare din piață” – se arată în documentul de poziţie al Uniunii Generale a Industriaşilor din România.
