Zenovia Zamfir
Afară ninge liniștit, cu fulgi mari și zglobii care se rotesc, dansează în călătoria ancestrală spre pământ. Este februarie și așteptând primăvara ne-am trezit cu un covor pufos de zăpadă albă, imaculată. Privesc de la fereastra biroului frumusețea peisajului împodobit cu o mantie de nea. Totul este vis și feerie ! Gândurile mă poartă prin amintirile unor clipe petrecute în compania unor prieteni minunați. Taberele literare, acele popasuri în care ne întâlnim „ întru cuvânt și dragoste de cultură ” sunt momente care ne rămân în suflet, iar peste ani, clipe de neuitat. Întâlnirea cu cei trei magnifici : Rodica, Ovidiu și Alin, la o tabără din județul Hunedoara organizată de scriitoarea Mariana Moga, a fost șansa de a cunoaște oameni talentați, prieteni adevărați. Rodica Mureșan te impresionează de la prima vedere, este spirituală, are o cultură generală vastă, a slujit cuvântul lucrând ani de zile la o editură iar acum transmite cuvântul cititorilor, iubitorilor de cultură prin scrierile sale. Experiența profesională se îmbină armonios cu darul de a scrie, de a pune în inima celui ce citește o parte din dragostea ei pentru cuvânt, doar … „ La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viața, și viața era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o. Ioan 1:1-5 VDC ”. Sobră și serioasă când trebuie, veselă și generoasă, șarmantă și cu o personalitate puternică, scriitoarea Rodica Mureșan se face remarcată în orice împrejurare. Uneori este tristă… „În miez de noapte, miez de iarnă, miez de gând, parcă nici bătăile sufletului nu se mai aud; bat stins în negura din picătura vremii; miez de vis plin de amăgiri, de tăceri și singurătăți, de cioburi risipite ale sufletului obosit de amintiri, de tristeți, de dor… de dor, de drag și dor, miez de melancolie pe margine de vis”, cum scria pe data de 10 februarie 2025. Alteori visătoare… „Nu e nevoie să înțelegem totul, e de ajuns să ascultăm ce simțim. Când tăcerea e zidul care ne desparte, sufletele noastre își vorbesc. Deci, să visăm, să zâmbim și să simțim… ”, se mărturisea pe data de 7 februarie 2025. Și optimismul se regăsește în însemnările sale… << Există copaci înfloriți în noiembrie. Există soare într-o zi cu nori. Azi am uitat că ieri a fost o zi tristă. Mă bucur doar că există un azi. Și las “zilei de mâine, grijile zilei de mâine”. Într-o zi, când am deschis ochii, am deschis și aripile sufletului. Într-o zi, când am văzut lumina ferestrei, am văzut și soarele din inima mea. Într-o zi, m-am trezit…>>. Iar când întrebările o copleșesc caută răspuns la alți iubitori de cuvânt…
” – Oare cum este să fii OM?
– Cum să fie? E bine, doar…până când cineva îţi rupe sufletul.
– Dar, oare cum e să fii FLOARE?
– Cum să fie? E bine, doar…până când te rupe cineva.
– Şi ce fac, când sunt rupte?
– Şi omul şi floarea plâng de durere.
– Înseamnă că, să fii floare, este la fel cu să fii om?
– Da. Doar că florile nu pot să ţipe de durere.
– Deci, este mai bine să fii floare?
– Cred, că este mai bine, să fii OM – FLOARE!
Octavian Paler , … ”, consemna Rodica, pe data de 4 februarie 2025.
De ani de zile Rodica Mureșan ne încântă cu mărturisirile sale de pe pagina de socializare, cu gândurile și trăirile de zi cu zi, cu sfaturi și speranțe ,, că și mâine este o zi ”.
Iată ce scria pe data de 3 februarie 2025 …
1. Am învățat că oamenii au venit pe lume, pentru a umple Universul cu lumina și căldura sufletului, au venit pe lume, buni.
2. Am învățat că EU trebuie să fiu prioritatea, să-mi apreciez valoarea, pentru că altfel, altcineva nu o va face.
3. Am învățat că, dacă treci cu vederea prima jignire, celelalte urmează, iar cel care o face, o va face în mod firesc.
4. Am învățat că prima impresie contează, chiar dacă mai oscilezi, dar în final înțelegi că vibrația din plex nu te minte niciodată.
5. Am învățat că nu e bine să oferi; te golești de iubire, iar mai apoi, te trezești gol, sub un cer fără soare, fără stele.
6. Am învățat că în orice trebuie să faci troc. Dai și primești, talerele balanței trebuie să fie întotdeauna egale.
7. Am învățat că trebuie să fii puternic pentru a putea depăși o povară, dar asta nu înseamnă că ești vindecat, dar cel puțin, respiri.
8. Am învățat că trufia este unul dintre cele mai mari păcate și mulțumesc bunului Dumnezeu că nu port și această greutate!
9. Am învățat că făcând bine fără a ți se cere e și ăsta un păcat și nu ți se va recunoaște niciodată .
10. Am învățat că mândria sfârșește prin a te desconsidera în final, cei din jur.
11. Am învățat că sunt prieteni care te înțeleg și te ajută mai mult decât toate neamurile la un loc.
12. Și am mai învățat că prin fiecare rană intră Lumină.
Parafrazând titlul uneia dintre cărțile sale, Rodica Mureșan vine de dincolo de durere pentru că este o luptătoare și o mare învingătoare.
