În cel mai recent număr (noiembrie 2021) al revistei de cultură universală ”Constelaţii diamantine”, Nicolae Mareş evocă figura marelui cărturar român Nicolae Iorga, de la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta 150 de ani, în materialul ”Nicolae Iorga – 150 – Iorga şi Polonia”, în fapt prefaţa unei lucrări dedicate savantului, pe care o supune atenţiei culturnicilor români şi polonezi, în speranţa unei mai bune popularizări a lui Iorga în Polonia, pe care o vede ca pe un act de justiţie.
Mihai Caba se opreşte asupra curentului iluminist şi a eruditului român Gheorghe Asachi, în articolul ”Iluminismul lui Gheorghe Asachi”. Doctrina iluministă a avut ca deviză ”Sapere aude! / Aveţi curajul de a vă folosi propriul simţ al raţiunii”, a filosofului german Immanuel Kant. În continuare sunt prezentate date esenţiale despre Şcoala Ardeleană şi despre viaţa şi activitatea cărturarului Asachi, însoţite de citate relevante.
Sub genericul ”Jocul minţii”, Doina Drăguţ propune o poezie filosofică, ”Steaua mea de gânduri”, un fel de voiaj transcendental (”prinsă-n vraja unei stele/de gravitatea lunii fascinată/cerul nopţii parcă mă atrage”), o incursiune în lumile văzutului şi nevăzutului în care efemera fiinţă terestră se grăbeşte să descifreze tainele fiinţării (”printre clipe o linişte profundă/se scufundă în deschideri/şi nu mai pot deosebi nimic”), pentru a conchide: ”ziduri incolore-nalţă/ca o pierdere de lume/steaua mea de gânduri”.
”Identitatea literaturii române prin modernism – Romanul – formă a progresului literar (1)” este titlul sub care Galina Martea propune un eseu despre literatura contemporană (sec. XX – XXI), făcând însă şi o incursiune în perioadele de început. Pornind de la tradiţionalism şi ajungând până la suprarealism, autoarea observă că ”fiecare orientare literară se bazează pe o anumită idee, pe anumite concepţii filozofice, aspecte morale sau religioase, astfel reflectându-şi conţinutul prin diverse forme de exprimare”.
Mă opresc asupra ”Aforismelor inedite” semnate Stanislaw Jerzy Lec, în traducerea lui Nicolae Mareş, pentru a propune cititorului unul de clasă: ”În viitor, şi la cenzură vor fi maşini de gândit”. Nota bene!
Ion Popescu-Brădiceni continuă serialul ”Pitagora, pitagoreicii, neopitagorismul” cu partea a treia, în care, după o explicitare doctă şi amănunţită a construcţiei şi sensului lucrării sale, prezintă cititorului mitul lui Orfeu, arătând unele similitudini, în plan ezoteric, între Orfeu şi Zalmoxis, dar făcând referire şi la anumite analogii evidente între legenda lui Orfeu şi cea a lui Pitagora, printre care credinţa în imortalitate şi metempsihoză. Pentru a încheia cu ”Comentarii despre versurile de aur ale pitagoricilor” de Hierocles din Alexandria, excepţionale meditaţii asupra sensului vieţii şi preceptelor ce trebuie urmate pe parcursul ei, mai ales având în vedere că viaţa pe Pământ este doar o trecere, o etapă într-un drum mult mai lung şi complex.
George Petrovai face o prezentare amplă a celebrului scriitor grec Nikos Kazantsakis şi a uneia dintre lucrările sale, Alexis Zorba, în articolul ”Alexis Zorba – fabulosul personaj al lui Nikos Kazantsakis”, arătând în debut că acesta a fost prieten cu Panait Istrati. Cei care nu sunt foarte familiarizaţi cu biografia marelui scriitor grec (sau cei care se informează, după cum cu umor amar scrie semnatarul articolului, de la ”tembelizor”) vor afla multe lucruri de interes despre viaţa şi opera acestuia, printre care şi acela că ”Alexis Zorba a apărut în limba greacă în anul 1954, adică la şapte ani după tipărirea sa în franceză (!)” sau că ”a tradus în neogreacă capodopere ale literaturii antice greceşti şi universale (Divina Comedie, Faust, Aşa grăit-a Zarathustra)”.
Tudor Nedelcea, în articolul ”O ediţie de excepţie”, se opreşte asupra cărţii ”Studii despre tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)”, apărută sub egida Mitropoliei Olteniei, Muzeului Olteniei şi a Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Craiova, la Editura Mitropoliei Olteniei, în 2020, şi prezentată la festivalul de literatură transdanubiană, iniţiat şi organizat de Biblioteca Judeţeană ”Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova. Autori: Ion Reşceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu, Ion Sorin Bora, traducerea în limba engleză aparţinându-i Alinei Reşceanu.
Revista este ilustrată cu reproduceri după Paul Klee, căruia Filip Tudora îi dedică un medalion la finalul ediţiei.
Mai semnează: Ion. M. Ungureanu, Al. Florin Ţene, Florentin Smarandache, Ionel Popa, Ştefan Păun, Marin Arcuş, Vavila Popovici, Laura Văceanu, Mircea Tutunaru, Constantin Eretescu, Tudor Nedelcea, Gheorghe A. Stroia, Valentin Emil Muşat, Angela-Monica Jucan, Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Ştefan-Radu Muşat, Ilie Gorjan, Lidia Grosu, Camelia Opriţa, Ionuţ Caragea, Traian Vasilcău, Emil Bucureşteanu, Marin Mihalache, Livia Ciupercă.
