Decizia Ecuadorului de a pune brusc capăt perioadei de 7 ani de azil a lui Julian Assange deschizând practic ușile ambasadei din Londra polițiștilor britanici, a venit pe fondul suspiciunilor conform carora acesta alimenta in mod secret afirmațiile de corupție împotriva președintelui Lenin Moreno.
Autoritatile britanice l-au arestat pe fondatorul WikiLeaks care a solicitat azil în cadrul misiunii diplomatice a națiunii andine în timpul guvernului fostului președinte ecuadorian, Rafael Correa, care l-a văzut pe Assange ca pe un erou pentru exfiltrarea documentelor secrete din S.U.A.
In schimb, Moreno a adoptat o viziune diferita fata de Assange, la momentul la care a preluat mandatul in 2017, ordonandu-i hackerului australian sa-si limiteze comentariile cu tenta politica online, sa inceteze sa se mai dea cu skateboard-ul în sălile ambasadei, dar și sa curețe după animalul sau de companie. Din ce în ce mai frustrat de șederea lui Assange – i-a retras azilul și i-a anulat cetățenia după ce i-a limitat accesul la internet și la telefonul mobil.
Guvernul Moreno a acuzat WikiLeaks de orchestrarea unui site anonim care promova faptul că fratele lui Moreno a creat companii offshore folosite de familia sa pentru a duce un stil de viață luxos în Europa, în timp ce Moreno era delegat la o agenție a Națiunilor Unite. Toate acuzațiile sunt contestate de Moreno. Informațiile exfiltrate, denumite „INA papers” contineau fotografii personale în care erau reprezentați Moreno și familia sa. După aparitia materialelor, Moreno a declarat, fără a se adresa explicit lui Assange ca „nimeni nu are dreptul sa hackeze conturi private”, citează Reuters.
O serie de materiale video transmise de către agenția rusească de știri Ruptly, l-a infatisat pe Assange cu un chip imbatranit, incadrat de o barba și par de o culoare argintie, fiind târât afara din clădire de către oameni masivi într-o mașina a poliției. Scena s-a desfasurat în incinta clădirii somptoase din centrul Londrei, care a fost refugiul lui Assange încă din 2012. „Nimeni nu este mai presus de lege”, a declarat prim-ministrul britanic Theresa May în parlament.
Avocatul său din Londra, Jennifer Robinson, a spus că Assange ar fi „contestat și luptat” pentru extrădarea sa. Judecătorul Michael Snow a pronunțat vinovăția lui Assange datorită încălcarii condițiilor sale de cauțiune, adăpostind în ambasadă și lăsându-l în custodie pentru a se confrunta cu o condamnare la o dată ulterioară nespecificată.
Departamentul de Justiție al SUA a declarat că Assange a fost acuzat de o conspirație privind hacking-ul în legătură cu activitatea sa cu fostul analist american de informații Chelsea Manning în martie 2010 și se confruntă cu maxim cinci ani de închisoare dacă este condamnat. Cu toate acestea, la momentul la care a fost interogat de către presa, Președintele american Donald Trump a renunțat la explicație, susținand ca „Nu știu nimic despre WikiLeaks, nu e treaba mea”.
Cazul lui Assange are reverberatii la un nivel mult mai înalt, acesta initiind o dezbatere mult mai ampla pe tema securitatii și a dreptului la libera exprimare.
Suporterii săi îl considera un exponent neinfricat al nedreptatilor precum tortura și presupusele crime de război comise de forțele americane, ulterior acoperite. Criticii acestuia pe de alta parte, îl acuza de colaborare cu lideri autoritari precum Vladimir Puțin, și de prejudicierea vieților americanilor.
Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a acuzat Marea Britanie de „sufocarea libertății” – mentionandu-l fugitiv și pe Edward Snow, presupusul informator fugar al SUA fiind acuzat ca se ascunde în Moscova din 2013 – și a descris evenimentul ca fiind „un moment intunecat”, scrie AFP.
Ministerul de externe a numit un nou ambasador după ce Moreno și-a preluat funcția și a concediat un oficial, Fidel Narvaez, văzut ca un apropiat al lui Assange. Oficialii americani au anunțat joi, după arestarea sa, că a fost acuzat de conspirație pentru comiterea faptei de „intruziune cibernetică”, pavând, astfel calea extradarii sale.
