Președintele Aleksandar Vučić a postat marți seară pe Instagram un mesaj – apreciat de „Le Figaro” „cel puțin surprinzător” – în care evocă informații ce „pun în cauză interesele vitale ale Serbiei”. „Zile dificile se anunță pentru Serbia”, spune președintele Vucic în mesaj. „În acest moment ne este dificil să divulgăm ce gen de informații am primit în ultimele 48 de ore… Ele amenință direct interesele noastre naționale, atât ale Serbiei cât și ale Republicii Srpska (din Bosnia). În următoarele zile voi prezenta poporului sârb toate provocările care îl așteaptă. Va fi greu, cel mai greu până acum, dar ne vom bate și Serbia va învinge”, a avertizat Aleksandar Vučić. Deși provocările ce îi așteaptă pe sârbi nu au fost încă prezentate de președintele Vučić, declarațiile sale suscită speculații și neliniște în comentariile presei nu doar sârbe. Numeroși internauți insistă să le fie spus adevărul, motivele îngrijorării ce răzbate din mesajul său. „Noi, ca națiune, suntem neliniștiți și așteptăm de ceva timp adevărul”, se spune în mesajul unui internaut citat de „Le Figaro”.
Declarațiile lui Vučić vin într-un context în care tensiunile din Balcani între sârbi și kosovari nu au dispărut niciodată și par acum pe punctul de a reizbucni. De la declararea independenței, în 2008, de teama Belgradului, Kosovo își caută neîncetat întărirea cooperărilor internaționale. Un alt dosar, menționat explicit de Vučić, privește Bosnia vecină, unde regiunea autonomă Republica Srbska condusă de liderul sârb Milorad Dodik încearcă fără încetare să-și declare independența și atașarea la Belgrad.
Relații „instabile” cu Uniunea Europeană
Membră din 2003 a Consiliului UE, Serbia a anunțat săptămâna trecută prin președintele său că ar putea părăsi organizația. În condițiile în care nu recunoaște independența Kosovo, care pare că se apropie de o aderare, Aleksandar Vučić amenință cu plecarea din organizație în cazul în care un acord cu Kosovo se concretizează. Belgradul, care nu recunoaște independența Kosovo, desfășoară un intens lobby pentru ca aceasta să rămână în afara organizațiilor internaționale. Situație care nu ar rămâne fără urmări negative asupra procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, candidată oficial încă din 2011. A nu se uita că Kosovo și-a depus candidatura la UE abia în 15 decembrie 2022. În acest moment, 22 din cele 27 state membre ale Uniunii recunosc oficial independența Kosovo și Bruxelles-ul denunță permanent „mișcarea secesionistă sârbă”. Există deci o tensiune cu Uniunea Europeană care se accentuează ca urmare a reproșului adus lui Vučić că întreține relații de prietenie cu Vladimir Putin, refuzând chiar să se asocieze la sancțiunile occidentale contra Moscovei.
Serbia, respect, e o țară cu un popor, cu oameni verticali si care si iubesc si apara tara lor.
Romanika, rusine, e o colonie suauenato, cu o populime careia i place pozitia in genunchi in fata stapanilor de afara,populime al carei scop e sa o frece la rece sau la stat si sa manance bine. Fara a si da seama ca făcând asta, distrug colonia
… Bruxelles-ul denunță permanent „mișcarea secesionistă sârbă”. …
Dar acelasi Bruxelles a incurajat permanent „mișcarea secesionistă kosovară”.
Asta se numeste dublu standard (‘pentru unii muma, pentru altii ciuma”) si e regula, nu exceptia, in cadrul UE.
Sa nu ne miram ca Rusia s-a „inspirat” din precedentul creat de UE si NATO in provincia Kosovo:
– bombardament, inlaturarea autoritatii statului din regiune, declaratie de independenta, recunoastere a independentei si de aici
orice e posibil:
– unirea Crimeii cu Rusia
– jocul de-a declaratia de independenta a Transnistriei (pe care Rusia inca nu a recunoscut-o) etc.