Decontul examenelor naționale

Examenul de evaluare națională a fost promovat în proporție de 76,2% de către absolvenții a opt clase prezenți la examen în acest an. Ponderea la nivelul promoției este trecută sub tăcere. 892 de candidați au obținut media generală 10. Au luat note de 10 la probele de examen 4.699 de candidați la limba și literatura română, 3.335 la matematică, 143 la limba și literatura maternă. Urmează anunțarea rezultatelor la examenul de bacalaureat. Au participat 134.831 de candidați la proba de limba și literatura română, 6.399 la proba într-o limbă a minorităților naționale, 138.104 la proba obligatorie a profilului, 143.323 la proba la alegere a profilului și specializării.

Examenele de evaluare națională și de bacalaureat, precum și întreaga parte a anului școlar din perioada suspendării cursurilor în clase vor fi decontate de-acum încolo în activitatea economică și socială măruntă sau de răspundere, rutinieră ori creativă a absolvenților și în parcursul școlar al celor care încă sunt elevi. Școala și examenele parcurse așa cum s-au desfășurat ele în ultimele luni și în actuala sesiune, numai ca să fie făcute, își vor arăta efectele o perioadă lungă. Pe moment, se dovedesc incontestabile mulțumirea și liniștirea că totul a ieșit bine, că măsurile dispuse au fost bune. Indiferent de nivelul exigenței, de dificultatea subiectelor etc. la evaluarea națională, meritul candidaților cu media generală 10 și al celor cu note de 10 la probe nu are cum să fie considerat redus. Ei s-au dovedit elevi de 10 la evaluarea națională 2020, s-au comportat ca atare în fața probelor de examen și au răspuns integral cerințelor.

De discutat sunt contextul în care s-au desfășurat probele de examen anul acesta, ideea vizată de autorități și, în consecință, organizarea, aplicarea. Ideea autorităților educației a fost ca școala să meargă înainte, inclusiv cu încheierea situației și susținerea examenelor – o idee de apreciat la momentul adoptării, dovedită foarte bună odată încheiată aplicarea ei. Vorba e că aplicarea s-a făcut ezitant și temător în fața influențelor, de aici rezultând un conținut subțire până la superficial. La începutul crizei, în martie, cerința ministerială a fost să se treacă la lucru online fără să se predea lecții, ci să se facă numai recapitulări. Mai târziu, s-au cerut și lecții noi, dar nu note. În cele din urmă a fost constatată și nevoia de note, însă cerința a fost să se pună note, dar numai cu acordul elevilor și al părinților. Cerința nu atât a supărat, cât a întristat masa profesorilor. Într-o vreme (mult mai largă ca antecedente decât starea de urgență) în care școala e subordonată influențelor, suspiciunilor, uneori agresiunilor dinspre familii, iar autoritățile educației nu emit o decizie fără „consultare largă”, chiar și așa scăpând greu de acționări în instanță, într-o asemenea vreme, a transforma punerea notei – unul dintre simbolurile meseriei de profesor, de care altfel se face atâta caz – în tocmeală s-a dovedit ceva deprimant pentru profesori. Mai mult, a fost construit un întreg sistem de ocolire a corigențelor și a cazurilor de situație școlară neîncheiată.

O altă măsură luată din dorința evitării nemulțumirilor din exteriorul școlii, reducerea materiei pentru examenele naționale la primul semestru, a fost de apreciat, ca și decizia de a se organiza examenele naționale în mod normal. În același timp, renunțarea la simularea probelor de examen a arătat a preambul al slăbirii exigenței la examenele reale; e drept, a venit imediat redresarea prin organizarea programului de antrenament online. Tot semn de slăbiciune a fost receptivitatea dinspre școală față de insistențele de înlocuire a examenelor cu echivalări de medii. Profesori stăpâni pe ei și pe profesie, inclusiv deținători de responsabilitate ministerială în timp, s-au lăsat angrenați în discuții inutile, când eventualitatea sistării examenelor nu mai exista, din moment ce ordinul ministerial privind calendarul și condițiile organizării examenelor fusese emis.

- Publicitate -

Conținutul examenelor a stat sub același semn al accesibilității cu orice preț: subiecte subțiri, inclusiv date deja la antrenament (ca la concursurile frivole, a căror „bibliografie” constă într-o listă din care „îți dă unu”), ba undeva a fost și un subiect luat de-a dreptul dintre cele de anul trecut (accidental, eufemistic zicând). Au fost subiecte de felul „particularități ale unei comedii studiate” din una singură studiată, recunoașterea hărții Franței ca fiind harta Franței, indicarea a două nume date de-a gata în enunțul subiectului. Vacanța de o jumătate de an, cât se va face până în septembrie, cu un pic de școală și examene ușurele, își va arăta efectele în calitatea elevilor de liceu și a studenților de mâine, care mai departe se vor răspândi în economie, politică, societate.