Mihai Nicuț (e-nergia.ro)
La jumătatea ciclului de extracție, depozitele de gaze sunt pe trei sferturi pline încă, procent care poate părea satisfăcător, dar este semnificativ sub media europeană. Posibilele cauze și implicații
Gradul de umplere a depozitelor de faze naturale era, în România, de 74,5% la data de 13 ianuarie potrivit statisticilor Gas Infrastructure Europe (GIE), organismul european relevant. Era al treilea cel mai mic grad de umplere din statele relevante, după cel din Slovacia (73,2%), și Ungaria (65,7%) în condițiile în care media de umplere a depozitelor la nivelul UE era de 81,88%.
Așadar, la jumătatea sezonului de extracție a gazelor, Europa se află încă peste nivelul de 80%, angajament făcut înainte de începerea sezonului rece, iar marii consumatori au niveluri relativ confortabile: Germania are 90%, Franța 80%, Italia tot în jur de 80%, etc.
Așadar, România, care avea și ea înmagazinate la începutul lui noiembrie gaze la aproape 98% din capacitatea de stocare, a ajuns la sub 75%, cu 24,4 TWh înmagazinați, echivalentul a aproximativ 2,3 miliarde de metri cubi.
Situația este mult mai bună decât acum un an – la 13 ianuarie 2022 România avea umplută doar 48,4% din capacitatea de stocare, dar asta era înainte de începutul războiului din Ucraina și toate lucrurile stăteau altfel.
2023, un an complicat
România este unul dintre puținii producători de gaze din Uniunea Europeană, consumul de gaze a scăzut, pe fondul restrângerii activității economice în unele sectoare (producția de îngrășăminte), așadar acest grad de umplere la jumătatea lunii ianuarie, mai ales fondul acestor temperaturi ridicate, poate fi considerat satisfăcător. Totuși, Europa se pregătește de următorul sezon de înmagazinare care, spre deosebire de acesta, înseamnă import de gaz rusesc mult mai redus, ba chiar zero pe unele piețe mari, cum ar fi Germania.
La finalul lui noiembrie, Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), avetiza că Europa va depăşi această iarnă, dar că „următoarea iarnă va fi dificilă”, în contextul în care, tradițional, Rusia asigura 75% din tot importul Europei, iar în 2023 continentul ar putea să nu mai primească deloc gaze rusești. Acest lucru, coroborat și cu rezervele reduse de gaze (estimate atunci) rămase după trecerea acestei ierni, l-a făcut pe șeful IEA să spună că “Europa trebuie să se pregătească acum (noiembrie 2022) pentru anul viitor”.
Până acum, situația a fost bună: vremea caldă a ajutat continentul, livrările de gaz natural lichefiat continuă să crească în noi teminale care apar (Germania a inaugurat două), gazul rusesc continuă să curgă prin Turk Stream în sud-estul continentului, iar prețurile sunt în scădere, fiind acum la nivelul de 65-70 de euro/MWh, atât în tranzacțiile spot, cât și în cele cu livrare luna următoare sau trimestrul următor. Mult sub cele de anul trecut
Jocul prețurilor
Prețurile mai mici și, probabil și teama de a nu intra în viitorul sezon de înmagazinare cu niveluri mici, îi fac pe cumpărătorii din unele state europene să cumpere și acum gaz și să înmagazineze o parte din el, mai ales pe fondul consumului rezonabil generat de vremea caldă. Germania, de exemplu, cel mai mare consumator din Europa, injectează continuu gaze de la începutul anului. În 13 ianuarie, de exemplu, a extras din depozite echivalentul a 394 GWh de gaz, dar a și înmagazinat 394. Explicabil și pentru că este aproape clar că în acest an nu va mai cumpăra gaze pe conductă din Rusia.
În România însă doar rareori se înmagazinează gaze în această perioadă. Ba, în unele zile, cum a fost cea din 14 ianuarie, am fost exportatori neți de gaz – au intrat din Bulgaria 1,5 milioane de metri cubi, dar au ieșit spre Ungaria 3,5 milioane, pe fondul unei producții interne de 24,5 milioane și al unui nivel al extracției din depozite de 17,6 milioane (date Transgaz de la ora 11.00). Situația a mai fost vâzute în unele zile din acest an.
Așadar, cel mai probabil, o parte dintre cei care au înmagazinat gaze anul trecut în depoziele de le noi, îl extrag acum pentru a-l vinde consumatorilor și încă nu își pun problema re-facerii depozitelor. O veste bună ar putea fi că se vinde acum din gazul înmagazinat în trecut la prețuri mai mari, și va rămâne “spațiu” pentru achiziții mai ieftine pentru consumul viitor, dar nu sunt suficiente date pentru a garanta acest lucru.
Pe de altă parte, chiar dacă România este producător de gaze și își asigură peste trei sferturi din consum, are încă nevoie de importuri pentru umplerea depozitelor și pentru consumul de iarnă, în cazul unor temperaturi normale. Totul va depinde însă de evoluția viitoare a consumului – ultimele statistici Eurostat arată că România și-a redus consumul de gaze în perioada august-noiembrie 2022 cu 35%, față de media anilor 2017-2021 pentru această perioadă. Scăderea la nivelul UE a fost de 20%.
Fara a se spune, vindem gaz din rezerve catre alte tari. Problema este ca am cumparat la pret mare si acum il vindem la pret mic. Si de destepti ce sunt conducatorii nostri il vom compara in vara pentru a ne reumple depozitele la pret mai mare decat il vindem acum.