62% dintre cetățeni sunt de părere că România are un proces durabil și sustenabil de captare și furnizare a apei potabile, conform unei cercetări sociologice din cadrul proiectului“România Durabilă”, SIPOCA 613. Barometrul a avut drept scop măsurarea opiniei publice privind cel de-al șaselea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă din cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030), ODD 06„Apă curată și sanitație”.
Astfel, peste 60% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de parametrii apei potabile, cel mai mare procent de nemulțumire (14%) fiind legat de calitățile organoleptice ale acesteia (gust și miros). 54% dintre respondenți consideră că apa de la robinet este sigură pentru băut și pentru gătit.
La nivel obiectiv însă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică din 2019, doar 61,8% dintre români erau conectați la sistemul public de alimentare cu apă. Deși în perioada 2010-2019 România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă pe diverși indicatori ce țin de acest aspect, țara noastră are în continuare, dintre țările Uniunii Europene, cel mai ridicat procent de populație care nu are nici baie, nici duș, nici o toaletă interioară în gospodărie: 22,4%.
În ceea ce privește percepția asupra serviciilor de salubrizare, cercetarea sociologică a evidențiat faptul că cetățenii sunt mulțumiți de curățenia publică din zona de reședință (aproximativ 70%).Mai mult decât atât, respondenții cred că deșeurile menajere sunt colectate mai bine decât acum 10 ani (68%), ceea ce înseamnă că percepția de îmbunătățire a situației este pregnantă, în acord cu aportul pozitiv al implementării standardelor europene.
O doză de inegalitate se remarcă în accesul la servicii publice care au legătură cu apa, pentru persoanele cu condiție socială mai modestă. 60% din respondenți afirmă că persoanele din această categorie au acces mai greu la condiții sanitare și de igienă decente, 61% la sistemul de canalizare, iar 58% dintre respondenți cred că cei cu condiție socială mai modestă au acces mai greu la rețeaua de apă. Identificăm așadar deci un larg consens asupra felului în care condiții de bază ale vieții sunt distribuite inegal.
