Investigația privind stabilirea indicelui ROBOR a readus în atenție impactul acestuia asupra costului creditelor cu dobândă variabilă și posibilitatea recuperării eventualelor prejudicii suferite de consumatori. În urma investigației Consiliului Concurenței și a sancțiunilor aplicate unor instituții de credit pentru comportamente anticoncurențiale în cadrul procedurii de fixing ROBOR, a fost propus și un mecanism legislativ distinct de compensare a consumatorilor, proiect care a generat poziții diferite din partea autorităților.
10 bănci amendate de Consiliul Concurenței
În urma investigației demarate, Consiliul Concurenței a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Investigația s-a finalizat cu sancționarea celor 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
În comunicările transmise, Consiliul Concurenței a precizat că investigația a vizat comportamentul concret al băncilor participante în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR, analizat din perspectiva legislației în materia concurenței, sancțiunile fiind aplicate pentru încălcarea regulilor de concurență.
Fixingul ROBOR reprezintă procedura prin care sunt stabilite ratele de referință ROBOR pe piața monetară interbancară, pe baza cotațiilor transmise de băncile participante la această procedură.
Fixingul implică zece participanți, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au acceptat invitația Administratorului de a participa la procesul de Fixing și îndeplinesc cerințele de participare prevăzute de prezentele Reguli;
b) au depus un acord de participare la sediul Administratorului, prin care se angajează să participe la stabilirea ratelor de referință ROBID și ROBOR și să respecte prevederile Regulilor;
c) au primit statutul de Participant la Fixing de la Administrator;
d) nu au retras acordul de participare;
e) nu li s-a anulat statutul de Participant.
BNR, aviz negativ pentru proiectul privind compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale
În contextul investigației realizate de Consiliul Concurenței, Senatul a adoptat, la data de 14 octombrie 2026, un proiect de lege care propune un mecanism de compensare financiară pentru consumatorii de credit prejudiciați. În forma adoptată de Senat, proiectul prevede recalcularea obligațiilor contractuale prin raportare la indicele IRCC și restituirea prejudiciului dovedit, inclusiv în cazul anumitor contracte de credit acordate înainte de 2 mai 2019.
Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, a Consiliului Legislativ și a Consiliului Concurenței. În schimb, Banca Națională a României și Consiliul Economic și Social au formulat observații critice cu privire la proiect.
Potrivit poziției comunicate de BNR, propunerea legislativă este prematură în forma actuală și ridică probleme de claritate și previzibilitate juridică, inclusiv în ceea ce privește corelarea mecanismului propus cu actul prin care autoritatea competentă constată încălcarea relevantă.
De asemenea, BNR apreciază că proiectul pornește de la premisa insuficient fundamentată că prejudiciile suferite de consumatorii de credit ar putea fi deja identificate și cuantificate. Stabilirea eventualelor sume de recuperat presupune însă existența unui reper obiectiv care să permită determinarea nivelului indicelui de referință care ar fi fost aplicabil în absența practicilor anticoncurențiale. În lipsa unor elemente suficiente privind faptele constatate, efectele acestora și legătura cu fiecare contract de credit, determinarea prejudiciului necesită o analiză individualizată.
BNR a mai semnalat că intrarea în vigoare a unui asemenea mecanism ar putea produce efecte asupra capacității instituțiilor de credit de a susține finanțarea populației, a companiilor și a sectorului public. În această perspectivă, impactul amenzilor și al eventualelor despăgubiri ar trebui evaluat inclusiv prin raportare la efectele asupra sistemului bancar, percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating.
De asemenea, BNR arată că OUG nr. 170/2020 reglementează deja cadrul juridic prin care persoanele prejudiciate ca urmare a încălcării legislației în materie de concurență pot solicita repararea integrală a prejudiciului suferit.
OUG nr. 170/2020: cadrul legal pentru acțiunile în despăgubire în materia concurenței
Amenzile aplicate băncilor de Consiliul Concurenței nu reprezintă, prin ele însele, despăgubiri acordate clienților. Recuperarea eventualelor prejudicii suferite de persoanele afectate presupune un demers juridic distinct, întemeiat pe cadrul special aplicabil acțiunilor în despăgubire pentru încălcarea legislației în materie de concurență.
Potrivit art. 1 din OUG nr. 170/2020, orice persoană care a suferit un prejudiciu ca urmare a unei încălcări a legislației în materie de concurență are dreptul să solicite repararea integrală a prejudiciului suferit. În cazul clienților bancari, acest mecanism poate deveni relevant dacă se poate demonstra existența unui prejudiciu concret și legătura de cauzalitate dintre acesta și practica anticoncurențială constatată, inclusiv, după caz, prin influențarea costurilor suportate în cadrul unui contract de credit raportat la ROBOR.
Un element important al acestor acțiuni îl reprezintă accesul la probe. În condițiile prevăzute de OUG nr. 170/2020, reclamantul poate solicita instanței să dispună divulgarea unor probe relevante aflate în posesia pârâtului sau a unui terț. Mecanismul are caracter reciproc, instanța putând dispune, la cererea pârâtului, și divulgarea unor probe aflate în posesia reclamantului sau a unui terț, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege.
În acest context, un avocat specializat în drept fiscal poate analiza contractul de credit și documentația bancară, poate evalua existența și întinderea unui eventual prejudiciu, poate formula cereri privind divulgarea probelor și poate reprezenta persoana prejudiciată în cadrul unei acțiuni în despăgubire împotriva instituției de credit.
Avocat specializat în drept fiscal. Cine poate solicita despăgubiri în legătură cu creditele raportate la ROBOR și în ce condiții?
Simplul fapt că un credit a fost raportat la ROBOR nu conduce automat la acordarea unor despăgubiri. Pentru a stabili dacă există un drept la repararea prejudiciului, este necesară o analiză concretă a situației fiecărui client, inclusiv din perspectiva perioadei contractuale, a prejudiciului pretins, a legăturii de cauzalitate și a termenului de prescripție aplicabil.
În acest context, un avocat specializat în drept fiscal, cu experiență în litigii bancare și în materia concurenței, poate realiza o analiză juridică preliminară pentru a stabili dacă persoana se încadrează în categoria celor potențial prejudiciați, dacă perioada relevantă a contractului este incidentă și dacă există premise juridice și probatorii suficiente pentru formularea unei acțiuni.
Ulterior, avocatul poate analiza și structura probatoriul, poate solicita documentele bancare relevante, poate formula cereri de divulgare a probelor, poate colabora cu un expert financiar pentru determinarea și fundamentarea prejudiciului și poate asista sau reprezenta clientul în cadrul unei acțiuni în despăgubire.
De ce Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul privind compensarea consumatorilor afectați de creditele raportate la ROBOR?
Consiliul Economic și Social consideră că propunerea legislativă prezintă deficiențe structurale semnificative de claritate, proporționalitate și coerență juridică, cu impact asupra securității raporturilor juridice și a aplicării uniforme a legii. Totodată, CES subliniază că simpla constatare a unei practici anticoncurențiale nu demonstrează, în mod automat, că fiecare consumator care a avut un credit cu dobândă raportată la ROBOR a suferit un prejudiciu.
În opinia Consiliului Economic și Social, orice act normativ trebuie să se integreze coerent în ansamblul legislației și să fie corelat cu reglementările deja existente. CES apreciază că proiectul nu îndeplinește suficient această cerință, în special în raport cu cadrul legal aplicabil acțiunilor în despăgubire în materia concurenței.
De asemenea, CES arată că propunerea legislativă instituie un mecanism paralel de reparare a prejudiciului, care ar urma să coexiste cu acțiunile în despăgubire reglementate de OUG nr. 170/2020, fără a clarifica în mod suficient raportul dintre cele două instrumente juridice.
În aceste condiții, CES apreciază că proiectul ridică probleme din perspectiva cerințelor de integrare, coerență și sistematizare a legislației, cu posibile consecințe asupra clarității și previzibilității cadrului normativ.
Poziția Consiliului Concurenței privind mecanismul de compensare
Consiliul Concurenței apreciază că instituirea unui cadru unitar, eficient și previzibil pentru repararea eventualelor prejudicii suferite de consumatori poate fi utilă. În același timp, autoritatea a formulat mai multe observații asupra proiectului, inclusiv cu privire la necesitatea corelării acestuia cu OUG nr. 170/2020 și la clarificarea metodologiei de stabilire și calcul al prejudiciului.
Consiliul Concurenței a arătat, de asemenea, că un mecanism clar de compensare ar putea contribui la reducerea numărului de litigii individuale. Totodată, autoritatea a subliniat că accesul la informațiile rezultate din investigațiile de concurență este supus unor reguli stricte, inclusiv în ceea ce privește protejarea informațiilor confidențiale.
„Simplul fapt că un consumator a avut un credit cu dobândă raportată la ROBOR nu este suficient, prin el însuși, pentru a stabili existența unui prejudiciu și dreptul la despăgubiri. Este necesară o analiză individuală a contractului, a perioadei relevante, a costurilor suportate și a legăturii de cauzalitate dintre practica anticoncurențială constatată și prejudiciul pretins”, a declarat Avocatul Coordonator al Societății Române de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, Dr. Radu Pavel.
Cazul LIBOR, un reper international relevant: cum a fost reformat cadrul de reglementare
Situații comparabile privind indicii de referință au existat și în alte jurisdicții. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al London Interbank Offered Rate (LIBOR), care a generat investigații, sancțiuni și reforme importante ale cadrului de reglementare aplicabil indicilor de referință utilizați pe piețele financiare.
Autorități de reglementare și de concurență din Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană au investigat practicile prin care anumite instituții financiare au urmărit influențarea LIBOR și a altor indici de referință utilizați în contracte de credit, instrumente financiare derivate și alte tranzacții. Investigațiile au condus la aplicarea unor sancțiuni semnificative și, în anumite cazuri, la recunoașterea implicării în conduite de manipulare a indicilor.
Aceste practici au generat și numeroase litigii inițiate de persoane și entități care au susținut că au suferit prejudicii. În Statele Unite au fost formulate atât acțiuni individuale, cât și acțiuni colective, unele dintre acestea fiind soluționate inclusiv prin acorduri amiabile.
Cazul LIBOR a determinat, totodată, modificări importante ale cadrului de reglementare. În Regatul Unit, Financial Services Act 2012 a introdus un regim de supraveghere a activităților legate de administrarea și contribuția la LIBOR și a prevăzut sancționarea anumitor conduite privind manipularea indicilor de referință. Ulterior, Financial Services Act 2021 a creat instrumente suplimentare pentru gestionarea tranziției de la LIBOR. În Statele Unite, Adjustable Interest Rate (LIBOR) Act a stabilit reguli pentru înlocuirea LIBOR în anumite contracte care nu conțineau mecanisme adecvate pentru trecerea la un indice alternativ.
Ce opțiuni au consumatorii afectatați
În concluzie, proiectul privind compensarea consumatorilor afectați de practicile anticoncurențiale din cadrul fixingului ROBOR urmărește instituirea unui mecanism distinct și mai uniform de reparare a eventualelor prejudicii. Până la adoptarea unei asemenea reglementări, persoanele care consideră că au fost prejudiciate au deja la dispoziție mecanismele prevăzute de OUG nr. 170/2020.
Existența unui credit cu dobândă raportată la ROBOR nu este însă suficientă, prin ea însăși, pentru a justifica acordarea unor despăgubiri. Fiecare situație trebuie analizată individual, prin raportare la contractul de credit, perioada relevantă, existența și întinderea prejudiciului, legătura de cauzalitate, probele disponibile și termenul de prescripție aplicabil.
În mod concret, primul pas util este o evaluare juridică și financiară a situației individuale, pentru a stabili dacă există premise reale pentru formularea unei pretenții. În funcție de rezultat, pot fi solicitate documente suplimentare, pot fi administrate probe și, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, poate fi formulată o acțiune în despăgubire.
Rolul avocatului este, în acest context, acela de a transforma o suspiciune sau o nemulțumire într-o analiză juridică verificabilă: să stabilească dacă există un prejudiciu reparabil, să identifice probele necesare, să fundamenteze pretenția și să aleagă mecanismul juridic adecvat pentru recuperarea prejudiciului.
