luni, 10 august, 2020
23.1 C
București

Despre viitorul nepotului meu, Matei

Sunt foarte mândru de nepotul meu, Matei.

A luat examenul de capacitate cu doar câteva sutimi sub zece.

Mă bucură succesul lui și am încredere că va merge pe drumul bun al unei pregătiri solide. Va termina liceul, va merge la facultate și poate, cine știe, se va înscrie și la doctorat. A dovedit că poate și că ia în serios efortul pe care trebui să-l facă pentru viitorul său și pentru o carieră frumoasă.

Spre ce carieră se va orienta? Poate va fi inginer, it-ist, profesor sau jurist. Nu știu. Mai este până atunci, dar ceea ce știu cu precizie despre viitorul lui Matei este faptul că va fi contribuabil.

Va fi în mod sigur un contribuabil și nu orice contribuabil. Va fi un foarte valoros contribuabil al statului român contribuind la bugetul acestuia cu mult mai mult decât au contribuit bunicii și părinții săi.

Vorbesc despre Matei pentru că este nepotul meu, dar ar fi nedrept dacă nu aș vorbi despre întreaga generație a lui Matei.

Generația lui Matei, ca și generația copiilor mai mari care și-au dat în acest an bacalaureatul, îmi dau mari speranțe în legătură cu viitorul acestei țări. În condițiile simulacrului de teleșcoală organizat haotic de către minister, în condițiile unui examen chinuitor cu masca pe față în caniculă au reușit totuși să aibă rezultate mai bune față de anii anteriori.

Avem dovada că această generație, pe care nu întotdeauna o înțelegem, își cunoaște interesul și că, în pofida unor aparențe, se pregătesc pentru un viitor în care țara lor să fie ”o țară ca afară”.

Din păcate, țara asta care încă nici pe departe nu este ”ca afară” le-a și pregătit viitorul. La fel ca Matei, întreaga generație va fi o generație condamnată ab initio să plătească enorma datorie pe care statul român o face într-un ritm și un cuantum încă nemaiîntâlnit în istoria modernă a României. Este o generație căreia deja i se atribuie un rol special în societatea românească. Rolul ei nu va fi apreciat prin creativitatea pe care o va promova sau prin aportul de modernizare, ci prin capacitatea ei de a plăti povara datoriei reprezentată de obligativitatea rambursării creditelor luate acum pentru a menține în viață o economie înapoiată, neeficientă și prost gestionată.

România trăiește pe datorie, iar datoria este aruncată pe viitorul tinerei generații.

Cât va trebui plătit?

Iată cifrele oficiale (sursa: Ministerul Finanţelor, stat.gov.pl/en/databases, minfin.bg/en/statistics, investing.com) , doar până la această dată:

Actualul guvern s-a împrumutat de la preluarea mandatului la 4 noiembrie 2019 astfel: 31 decembrie 2019 15 miliarde de lei, ianuarie- iunie 70 de miliarde de lei, iulie 997,5 milioane de lei .Total: 86 de miliarde de lei (aproximativ 18 miliarde de euro).

Nici precedentul guvern nu a fost mai prejos, astfel: în 2017: 11,83 miliarde de euro, iar în primele 3 luni din 2018: 4,139 miliarde de euro.

Viteza de împrumut a României față de alte țări este ”amețitoare”, generând un pericol real de derapaj macroeconomic. Este important de semnalat și nivelul mult mai ridicat al dobânzii perceput României față de țările respective.

– România 1.000 de euro/secundă, dobândă 4,1% (10 ani)

– Polonia 400 de euro/secundă, dobândă 1,3% (10 ani)

– Ungaria 315 euro/secundă, dobândă 2% (10 ani)

– Bulgaria 54 de euro/secundă, dobândă 0,6% (10 ani)

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a fost în martie 2020 de 4,56%, în creștere de circa o jumătate de punct procentual, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Acest indicator are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și figurează printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro.

Diferențele dintre noi și statele din regiune sunt semnificative și ne plasează într-o poziție relativ slabă prin prisma obligațiilor de plată asumate pentru mulți ani de acum înainte.

Ungaria a consemnat și ea o creștere în contextul crizei Covid, dar a rămas la o distanță mai mare de două puncte procentuale în spatele nostru.

Polonia și Cehia și-au îmbunătățit valorile la acest indicator, în timp ce Bulgaria, legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană (1 EUR = 1,95583 BGN) a păstrat un nivel foarte redus al dobânzii pe termen mediu și lung ( de la 0,12% în luna anterioară, a urcat puțin, până la 0,15%).

Din păcate, poziția codașă se corelează cu perspectiva negativă a ratingului de țară din partea insituțiilor internaționale de profil.

Tinerii care în viitor vor plăti ceea ce consumăm noi acum trebuie să știe că îndatorarea nu este o greșeală a politicii economice. Economia, oricând și oriunde, folosește creditul, dar important este cum îl folosește: pentru cheltuieli publice cu tentă populistă sau pentru investiții? Dacă se folosește în mod populist pentru plata unor salarii nejustificate sau creșteri nesustenabile de pensii sau alocații, atunci este o greșeală. Dacă suma împrumutată este multiplicată prin efectul investițiilor, atunci este foarte bine, iar rambursarea creditelor nu mai este o povară pentru generațiile viitoare.

Din păcate, statistica europeană arată că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește investițiile. Romînia nu se împrumută cu 1000 euro/secundă pentru investiții și dezvoltare, ci pentru consum. Pentru consumul actual, căci viitoarele generații nu vor mai putea avea același comsum, fiind obligate să plătească impozite și taxe mult mai mari din care se vor constitui sumele necesare rambursării actualelor împrumuturi la enorma cifră de 1000 euro/secundă.

Să nu ne mirăm dacă generația lui Matei va părăsi România.

De ce ar fi ei de acord să se sacrifice pentru o țară care nu va fi ”ca afară” atâta timp cât este prost și iresponsabil gestionată?!

- Publicitate -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ULTIMA ORĂ

Liban: Noi apeluri la manifestații anti-regim, după incidentele violente cu forțele de ordine de sâmbătă

Alegerile parlamentare anticipate sunt singura ieșire din criza profundă ce a lovit Libanul, a afirmat, într-un discurs...

Afganistan: Surprinzătorul acord privind eliberarea a 400 talibani vinovaţi de crime grave deschide calea unor tratative de pace

Negocierile de pace istorice între Kabul și insurgenţii talibani "sunt pe punctul de a începe", a anunțat...

75 de ani de la bombardamentele atomice la Hiroshima și Nagasaki

Acum 75 de ani, "Little Boy"devasta la 6 august Hiroshima. Ucidea 140.000 persoane (80.000 pe loc, restul...