Dezvoltarea proiectelor eoliene și fotovoltaice, lovită grav de interpretările funcționarilor din Ministerul Agriculturii

Mihai Nicuț (e-nergia.ro)

Modificarea recentă a legii fondului funciar care, în teorie, ar trebui să ajute investitorii din sectorul energiei regenerabile și să impulsioneze apariția de noi capacități energetice în România, a ajuns să pună de fapt bariere în calea dezvoltării de noi proiecte, din cauza interpretărilor oficialilor din Ministerul Agriculturii, se arată într-o scrisoare trimisă ministrului Energiei de către reprezentanții tuturor asociațiilor semnificative din sector, RWEA, PATRES și RPIA. Impactul asupra dezvoltării de noi parcuri eoliene și fotovoltaice în România este devastator, mai arată industria.

Pe vechea lege a fondului funciar, nu se puteau construi nimic decât pe terenuri trecute anterior din extravilan în intravilanul localităților (după obținerea tuturor autorizațiilor aferente) și doar în mod excepțional pe terenuri extravilane, doar pe cale de categoria 3,4, sau 5 de calitate. Singura opțiune pentru dezvoltarea de proiecte în regenerabil era introducerea terenurilor din extravilan în intravilan (cu aprobarea documentației de urbanism relevante – PUG/ PUZ) urmată de obținerea autorizației de construire, arată industria.

Ei bine, legislația s-a modificat, a apărut legea 254/2022, prin care s-a urmărit simplificarea procedurilor de autorizare a proiectelor regenerabile mai mici, dezvoltate pe terenuri de maxim 50 de hectare, prin eliminarea obligației introducerii terenului din extravilan în intravilan. Deci s-a introdus o excepție.

Problema reclamată de industrie este că, după apariția legii, cei de la Agricultură au înțeles să blocheze procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan și, practic, le lasă dezvoltatorilor doar opțiunea restrângerii proiectelor pe o suprafață de cel mult 50 de hectare, în extravilan, după obținerea autorizației de construcție.

Cităm din scrisoare:

În ciuda faptului că Legea 254/2022 a urmărit simplificarea procedurilor administrative de autorizare a proiectelor regenerabile, modul în care această lege este interpretată și pusă în aplicare de MADR conduce la un blocaj în dezvoltarea de astfel de proiecte.

Mai exact, elementele de noutate sunt dificil de implementat în practică în cazul terenurilor agricole situate în extravilan, cu excepția pajiștilor permanente, în lipsa unor nome de aplicare (în acest sens, precizăm că Ordinul MADR nr. 83/2018 nu a fost actualizat până la data prezentei adrese).

Mai mult, dezvoltatorii de proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile s-au lovit în practică de interpretări contrare Legii 18/1991 în care reprezentanți MADR au blocat procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan (derulate conform art. 921 și Ordinului MADR 1056/2018) refuzând să emită avizul privind clasa de calitate a terenului necesar în procedura de aprobare a documentației de urbanism (PUZ) pentru introducerea terenului din extravilan în intravilan pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare.

Refuzul a fost justificat prin faptul că obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile nu mai pot fi dezvoltate pe terenuri care depășesc 50 ha, indicând totodată faptul că dezvoltatorii de astfel de proiecte pot să urmeze doar procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile (construirea obiectivelor în extravilan, prin scoaterea terenului din circuitul agricol urmată de obținerea autorizației de construire conform procedurii (…).Cu alte cuvinte, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 254/2022, dezvoltatorii ar trebui să își restrângă proiectele la maxim 50 de hectare pentru a putea urma o astfel de procedură.

Constatăm astfel că ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile. Lăsând la o parte impactul devastator creat de o astfel de interpretare (…), ea este în contradicție vădită dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare (ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 254/2022) procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor dar și cu scopul urmărit de legiuitor la adoptarea Legii 254/2022.

Ca o notă separată, o astfel de poziție a fost exprimată inclusiv cu privire la cereri depuse la MADR anterior adoptării Legii 254/2022.

Impact devastator pentru noile proiecte, inclusiv cele începute

Industria arată că, de fapt, prin aceste interpretări de la Agricultură, dezvoltarea noilor proiecte, inclusiv cele aflate în construcție, este grav periclitată, asta în condițiile în care oricum din 2016 până în prezent nu s-a pus în funcțiune niciun MW nou în România. Practic, proiectele în solar sunt limitate de 42 MW fiecare, nu se mai poate racorda nimic la rețeaua de înaltă tensiune, scade disponibilitatea rețelei de a prelua energia care ar fi urmat să fie produsă, iar proiectele deja începute ar trebui reautorizate.

Iată, detaliat, impactul practicii celor de la Ministerul Agriculturii asupra dezvoltării viitoare a producției de energie din surse regenerabile, așa cum apare în scrisoarea celor trei organizații ale industriei:

Nu mai pot fi dezvoltate proiecte capacități de producere a energiei din surse regenerabile pe terenuri agricole cu suprafețe mai mari de 50 ha

Prin natura lor (și ținând cont de restricțiile/ distanțele de protecție și de siguranță față de așezările umane impuse de normativele în vigoare), capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile sunt amplasate în extravilanul localităților. Prin urmare, poziția exprimată de MADR are ca efect faptul că, în România nu mai pot fi dezvoltate capacități de producere a energiei regenerabile cu o capacitate mai mare de aprox. 42 de MW spre exemplu în cazul proiectelor solare.

Această limitare are un impact puternic cu privire la fezabilitatea economică și tehnică a acestor proiecte, cum vom explica succint mai jos.

Nu mai este fezabilă din punct de vedere economic conectarea proiectelor solare direct în rețeaua de transport de 400kV

Costurile de racordare a capacităților de producere a energiei electrice diferă semnificativ în funcție de tipul de rețea la care se dorește racordarea.

În cazul conectării proiectelor în linii sau stații de 400kV, lucrările de racordare implică costuri foarte mari care se justifică economic doar în cazul unor proiecte cu o capacitate de cel puțin 200 MW.

Prin urmare, poziția MADR împiedică practic racordarea directă la aceste rețele a tuturor proiectelor solare ce vor fi dezvoltate în România.

Excluderea racordării directe în stații/linii de 400kV limitează și mai mult posibilitatea identificării de capacitate de evacuare disponibilă a rețelei

Una dintre principalele provocări întâmpinate în dezvoltarea de proiecte regenerabile constă în  identificarea de capacitate de evacuare disponibilă a rețelei de energie. Acolo unde racordarea este condiționată de efectuarea de lucrări de întărire a rețelei, este afectată atât fezabilitatea economică a proiectelor (putând crește substanțial costurile de dezvoltare), cât și calendarul de finalizare a proiectului (punerea în funcțiune depinzând de calendarul lucrărilor de întărire a rețelei).

Prin urmare, este esențial ca proiectele regenerabile să se dezvolte în proximitatea acelor rețele care au capacitate disponibilă, indiferent că este vorba despre rețea de transport sau de distribuție. Excluderea de la conectare a stațiilor/liniilor de 400 kV restrânge și mai mult posibilitățile de conectare deja tot mai limitate.

Nu mai pot fi dezvoltate proiecte pe terenuri având clasa de calitate I sau II

Având în vedere că excepția nou introdusă de Legea 254/2022 se referă doar la terenuri cu clasa de calitate III, IV sau V, interpretarea MADR conduce la imposibilitatea dezvoltării de proiecte pe terenuri având clasa I sau II, indiferent de suprafața afectată.

Sunt impactate proiecte aflate în stadiu avansat de dezvoltare

În plus față de cele de mai sus, având în vedere că avizul MADR se obține într-o etapă avansată a procesului de autorizare, poziția MADR impactează și proiecte care au fost demarate cu mult timp înainte de adoptarea Legii 254/2022 și care au parcurs până în acest moment etape importante în dezvoltare (precum obținerea avizului tehnic de racordare) și care s-au bazat pe practica anterioară a MADR când au demarat procesul de dezvoltare. În aceste cazuri, este necesară reluarea procesului de autorizare pentru diminuarea proiectului la maxim 50 hectare fapt ce implică costuri adiționale, riscul de a pierde drepturile de racordare a proiectului la rețeaua electrică, întârzieri în calendarul proiectelor, precum și imposibilitatea de utilizare a unor suprafețe importante de teren deja securizate pe o durată de 30-35 de ani.

Instabilitatea legislativă afectează apetitul investitorilor pentru piața din România

Nu în ultimul rând, o astfel de poziție zdruncină încrederea investitorilor în stabilitatea cadrului legislativ care este esențială în atragerea de investiții străine atât de necesare pentru sectorul energetic românesc.