Digitalizarea ANAF a fost asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar componenta MF din PNRR cuprinde 5 reforme și 8 investiții, cu alocarea unui fond de 371,8 mil. Euro (sursa: https://mfinante.gov.ro/pnrr), astfel:
R1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare
R2. Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice
R3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară
R4. Revizuirea cadrului fiscal
R5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare
În ceea ce privește R1, adică reformarea ANAF prin digitalizare, se urmărește:
,,- creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale prin interacțiune minimă cu contribuabilii, simplificare formulare electronice, dezvoltarea serviciilor la distanță One Stop Shop (OSS_RO), VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem)
– îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor, tratament fiscal adaptat riscurilor, consolidarea capacităților de control și realizarea unei platforme complexe de tip Big Data
– asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF/ANAF prin implementarea hub-ului financiar, asigurarea infrastructurii hardware/software și interoperabilității sistemelor.”
Din păcate, deși necesară, digitalizarea este gândită doar ca o metodă de urmărire a conformării contribuabililor, nu ca și o stimulare a conformării voluntare. Acest lucru se vede din modul în care se face digitalizarea, care nu este gândită ca un mod de derulare mai rapidă și eficientă a raportărilor financiare către ANAF, ci doar ca un mod de control al contribuabililor, iar acest lucru nu va duce la diminuarea evaziunii fiscale, obiectiv declarat al acestei digitalizări, conform declarațiilor făcute de către guvernanți.
Prin digitalizare, printre altele, se ,,vizează necesitatea asigurării sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice și urmărește creșterea raportului venituri/PIB (cu 2,5 puncte procentuale până în trimestrul IV 2025, comparativ cu 2019) și reducerea decalajului fiscal la TVA (cu 5% până în Q4 2026, comparativ cu 2019) cu termen 31 decembrie 2025”.
Digitalizarea de dragul digitalizării, respectiv bifarea unui obiectiv din PNRR, nu va duce la diminuarea evaziunii fiscale pentru că grosul evaziunii fiscale se face prin neemiterea, pur și simplu, de documente fiscale, ceea ce înseamnă că digitalizarea nu are niciun efect asupra evazioniștilor.
De aceea susținem că digitalizarea este foarte bună, dar cu o condiție: să diminueze birocrația, contribuabilii corecți să nu fie blocați în megaraportări, pe de o parte, iar pe de altă parte, cred că pentru microîntreprinderi trebuie făcut un regim diferit în ceea ce privește toate documentele necesare a fi întocmite în desfășurarea activității lor. Sau, cu alte cuvinte, să nu tragem cu tunul după muște!
