O nouă rundă de negocieri directe între Statele Unite și Iran a fost amânată după ce vicepreședintele american JD Vance și-a anulat deplasarea programată în Elveția. Anunțul a fost făcut de Casa Albă, care a invocat dificultăți logistice și lipsa finalizării detaliilor privind întâlnirea.
Decizia vine la doar o zi după ce Washingtonul și Teheranul au semnat un Memorandum de Înțelegere menit să pună capăt conflictului și să deschidă calea către un acord mai amplu privind programul nuclear iranian și stabilitatea regională.
Atacurile din Liban complică procesul diplomatic
Amânarea negocierilor survine într-un moment delicat, marcat de reluarea confruntărilor dintre Israel și Hezbollah, potrivit BBC.
Ministerul Sănătății din Liban a anunțat că cel puțin 18 persoane au fost ucise în urma atacurilor israeliene desfășurate în sudul țării. De cealaltă parte, armata israeliană susține că patru militari ai săi au fost uciși în atacuri atribuite grupării Hezbollah, susținută de Iran.
Presa apropiată Hezbollah a relatat că discuțiile dintre SUA și Iran au fost suspendate tocmai din cauza intensificării operațiunilor militare israeliene.
Ce urmau să discute SUA și Iran
Întâlnirea din stațiunea elvețiană Burgenstock trebuia să reprezinte prima etapă tehnică a implementării acordului semnat recent.
Negociatorii urmau să stabilească modalitățile concrete de aplicare a memorandumului și să înceapă discuțiile asupra unor teme sensibile, inclusiv viitorul programului nuclear iranian.
Deși autoritățile elvețiene confirmaseră pregătirile logistice și măsurile de securitate pentru desfășurarea reuniunii, Ministerul de Externe de la Berna a anunțat oficial că întâlnirea a fost amânată.
Ce prevede acordul dintre Washington și Teheran
Memorandumul de Înțelegere conține 14 puncte principale și este considerat unul dintre cele mai importante documente diplomatice dintre cele două state din ultimii ani.
Printre prevederi se numără:
- redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul internațional;
- angajamentul Iranului de a nu dezvolta arme nucleare;
- ridicarea treptată a sancțiunilor impuse de SUA;
- accesul Iranului la active financiare blocate;
- un program de reconstrucție economică estimat la 300 de miliarde de dolari;
- obligația ambelor părți de a negocia un acord final în maximum 60 de zile.
Khamenei aprobă acordul, dar transmite un mesaj dur către SUA
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat că a aprobat acordul, deși a precizat că are o „opinie diferită” asupra unor aspecte ale acestuia.
Potrivit acestuia, Statele Unite au folosit „toate pârghiile disponibile” pentru a obține semnarea documentului, iar eventualele negocieri viitoare nu vor însemna acceptarea pozițiilor americane.
Declarațiile sale arată că, în ciuda acordului, neîncrederea dintre cele două state rămâne profundă, potrivit BBC.
Israel și Hezbollah continuă confruntările
În timp ce Washingtonul încearcă să mențină procesul diplomatic pe linia de plutire, situația din Liban riscă să destabilizeze întregul acord.
Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că au lovit infrastructură și poziții aparținând Hezbollah, în timp ce oficialii libanezi descriu bombardamentele drept unele dintre cele mai intense din ultimele luni.
Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a adoptat un ton extrem de dur, afirmând că „întregul Liban trebuie să ardă”, declarație care a stârnit reacții puternice la nivel internațional.
În același timp, JD Vance criticase anterior poziția unor membri ai guvernului israelian, afirmând că Israelul trebuie „să se trezească și să accepte realitatea”.
Viitorul acordului rămâne incert
Deși Memorandumul de Înțelegere a fost prezentat drept un pas major către stabilizarea regiunii, evenimentele din ultimele zile arată cât de fragil este procesul.
Persistența conflictului dintre Israel și Hezbollah, presiunile politice interne din Iran și criticile venite din SUA pot complica implementarea acordului și pot întârzia negocierile privind dosarul nuclear.
Pentru moment, Washingtonul și Teheranul afirmă că rămân angajate în procesul diplomatic, însă reluarea discuțiilor depinde în mare măsură de evoluțiile de pe teren și de capacitatea părților de a respecta armistițiul convenit.
