Într-un interviu acordat cotidianului american ”The New York Times”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, estimează că alegerile prezidențiale din Rusia, al căror prim tur de scrutin va avea loc în martie 2024, se vor solda în mod sigur cu victoria lui Vladimir Putin. Aceste alegeri, spun însă comentatori politici locali și corespondenți ai presei străine la Moscova, au loc într-un context special. Opozanții regimului și ai lui Putin personal sunt aproape toți în închisori sau în exil. ”Vladimir Putin va fi reales anul viitor cu peste 90% din voturi” este scorul sigur cu care Peskov estimează victoria președintelui Putin. Un scor ce nu a mai fost niciodată atins la celelalte patru scrutinuri câștigate de el.
Personal, Dmitri Peskov consideră că, în aceste condiții, se poate vorbi doar de ”o birocrație costisitoare”, lăsând astfel să se înțeleagă că la alegerile prezidențiale viitoare nu va avea loc o competiție feroce între mai mulți candidați.
După apariția interviului acordat ziarului ”The New York Times”, Dmitri Peskov a venit cu unele precizări în presa rusă asupra ideilor de mai sus, susținând că ziarul american a oferit citate din interviul său scoase din context. Precizările nu au schimbat însă cu nimic esența celor declarate inițial. ”Alegerile, deși sunt o exigență a democrației”, a spus în revenirea sa Peskov, alegeri care însuși Putin a decis să fie organizate, ”teoretic nu ar mai trebui să aibă loc, întrucât este evident că el va fi ales, țînând cont de nivelul de consolidare a societății în jurul său”.
Ziarul francez ”Le Figaro” a dat publicității rezultatul unui sondaj realizat de Cabinetul pentru studierea opiniei ruse Levada, considerat o sursă independentă de către Occident, dar ca ”agent al străinătății” de către Moscova. Potrivit lui, cota de popularitate a lui Vladimir Putin în rândul alegătorilor ruși a fost în luna iulie de 82%.
Concluzia: Putin poate rămâne la putere până în 2036
Vladimir Putin a fost ales prima oară președinte în anul 2000 și reales în 2004. Și-a dat apoi postul de premier, la președinție fiind ales Dmitri Medvedev, din 2008 până în 2012, când a revenit la Kremlin pentru două noi mandate prezidențiale, de data aceasta a câte 6 ani, unde rămâne până în 2024. Pentru evitarea ”complicațiilor”, Putin a determinat amendarea constituției ruse în 2020 și calculul mandatelor sale de președinte a ajuns din nou la zero. Ceea ce îi permite să rămână din nou la putere alte două mandate, până în 2036. O decizie, declară președintele Dumei de stat, Viaceslav Volodin, care aducea mai multă stabilitate în țară.
Ce a urmat de fapt? De mai mulți ani, în Rusia s-a intensificat lupta contra opozanților politici, ajunsă la paroxism după începerea războiului contra Ucrainei. Principalul opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, a fost aruncat în închisoare în august 2020, după ce fusese otrăvit. Vinerea trecută, el a fost condamnat la alți 19 ani de închisoare, în plus față de precedenta condamnare, în baza unor dosare evident fabricate politic.
//Samaleot …mici’to zburaet, no ata fenta ne tinaet !//
La ucraineni nu se mai organizeaza alegeri deloc, actualul presedinte beneficiind de legea martiala (starea de razboi).
Ar fi fost interesant de stiut ce procentaj mai are Zelensky dupa 1 an si jumatate de razboi.
Cat despre Navalnai, un necunoscut acum cativa ani, el a fost urcat pe val de presa occidentala care poate face opozanti pe oricine, inclusiv in Belarus, daca interesele o cer.
Despre opozantul sau opozanta lui Lukashenko din Belarus nu s-a mai scris nimic de cativa ani, caci nu mai prezinta interes.