Sursa: e-nergia.ro
Guvernul a decis, prin memorandum, să mai permită funcționarea a trei grupuri pe cărbune și după 31 august, argumentând că este nevoie de ele în această perioadă de criză energetică. Riscul de penalitate este de cel puțin 124 de milioane de euro, în cea mai optimistă variantă.
Guvernul a decis să prelungească menținerea temporară a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit de la Turceni și Craiova, unități pe care România și-a asumat să le închidă la 31 august 2026, potrivit angajamentelor luate prin PNRR, arată un comunicat al Executivului după ședința de azi
“Astfel, capacitățile de la Craiova 1 și 2 vor fi menținute în producție până la sfârșitul trimestrului II al anului 2027, iar cele de la Turceni 5 până la sfârșitul trimestrului I al anului 2028. Memorandumul a fost aprobat de Guvern în contextul obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Ținta 119a, care prevedeau scoaterea din exploatare, până la data de 31 august 2026, a unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă, cu o putere instalată cumulată de 710 MW”
“Decizia de prelungire a perioadei de producție pentru aceste unități a fost luată în condițiile deficitului hidrologic sever pe Dunăre, de prognoza unor temperaturi ridicate și a creșterii consumului de energie electrică în orele de vârf, precum și de producția redusă prognozată din surse eoliene și fotovoltaice. În același timp, există riscul limitării posibilităților de import în cazul unei eventuale crize regionale de energie”, își justifică Guvernul decizia.
Câți bani am putea pierde
Tot jalonul referitor la decarbonare este de 771 de milioane de euro, deci am putea pierde toți acești bani pentru că vom păstra acele grupuri care trebuia închise. Totuși, Guvernul are semnale că Bruxelles-ul ar fi mai îngăduitor. „Comisia a indicat faptul că intenționează să analizeze măsura în care poate lua în considerare întregul progres realizat de România în implementarea măsurii de reformă prin tot setul aferent de jaloane. Dezangajarea ar fi în acest caz substanțial mai redusă decât dacă jalonul 119 a ar fi evaluat ca un element de sine stătător, respectiv penalitatea ar fi calculată după cum urmează: (3780 MW – 610 MW = 3170 MW îndepliniți; 3170/3780 = 83% grad îndeplinire; penalitatea ar reprezenta 17% din 771 milioane euro, respectiv 124,4 milioane euro)”, se arată într-un document văzut de noi.
Problema este însă legea nouă, promovată de PSD și votată. Potrivit legii respective, ar urma să nu se mai închidă nicio unitate pe cărbune până nu va apărea o capacitate alternativă.
Legea adoptată afectează însă angajamentele deja asumate în trecut de România prin legi adoptate în urma cărora jaloane anterioare din PNRR (celebrul jalon 114) au fost considerate îndeplinite. Ca atare, România ar putea pierde un miliard de euro pentru că va fi afectat caracterul ireversibil al țintelor și jaloanelor deja îndeplinite (și plătite).
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că amânarea închiderii centralelor pe lignit de la Turceni şi Craiova ar putea duce la pierderea a până la 100 de milioane de euro din PNRR
„Vom pierde nişte bani pe două componente. Pe de o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute, cea mai importantă este legea salarizării. Dar, suntem în situaţia în care, de exemplu, vom pierde bani, nu sume atât de mari, mult mai mici, pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem. Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova”, a precizat Bolojan, pentru Prima News.
El a adăugat că decizia a fost luată în contextul unei realităţi sociale şi pentru a evita ca locuitorii Craiovei să rămână fără căldură în iarna următoare.
„Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile şi suntem în situaţia în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale, pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare. În această situaţie, forţaţi de o realitate socială şi de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de cinci ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârşitul lunii august, ci la alte date, în aşa fel încât acest jalon, de exemplu, nu va fi respectat pe lângă cel legat de salarizare”, a explicat prim-ministrul interimar.
De asemenea, România ar putea pierde fonduri pentru proiecte care nu au fost finalizate în totalitate. Acestea nu vor beneficia de împrumuturi cu dobândă de 3%, a indicat premierul.
„De exemplu, avem componente pe autostrăzi care au fost mutate de pe grant pe împrumut, tocmai pentru că aveam o probabilitate mare că nu vor fi finalizate şi atunci aici vom pierde sume din împrumuturi. Diferenţa este că erau împrumuturi cu o dobândă mică de 3% şi noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piaţă. Deci, sunt două categorii de pierderi: granturile şi zona de împrumuturi, dar ele nu sunt de mare impact. Asta, v-am spus, pentru că n-am făcut ceea ce trebuie ani de zile şi pentru că, pe ultima sută de metri, deşi era un interes general să îndeplinim aceste jaloane, PSD, într-o zonă de fugă de răspundere în totalitate, aşa cum a făcut-o şi în anul acesta în care a fost în guvernare, a adoptat aceeaşi politică”, a susţinut Bolojan.
