În perioada 1 – 12 august 2026, Eclipsa de Soare din 12 august a generat 6.320 de materiale, cu o audiență cumulată de peste 132 milioane de contacte potențiale.
Conform datelor mediaTRUST, portalurile online au concentrat cea mai mare parte a volumului, 2.711 articole, urmate de Facebook, cu 1.751 de mențiuni. Fenomenul a avut însă o prezență consistentă și în media tradițională: 825 de materiale radio și 468 de știri TV.
Distribuția materialelor pe zile ne arată că interesul a crescut puternic în apropierea momentului eclipsei. De la 91 de materiale pe 1 august și 124 pe 2 august, volumul a ajuns la 569 pe 10 august și 965 pe 11 august. Pe 12 august, ziua eclipsei, au fost înregistrate 2.707 materiale, adică aproape 43% din întregul volum al perioadei.
Eclipsa de Soare din 12 august a fost un subiect care a depășit simpla relatare a unui fenomen astronomic. În presa online, eclipsa a fost urmărită simultan prin prisma vizibilității în România, a turismului, a impactului asupra sectorului energetic, a avertizărilor pentru călători și a astrologiei, în timp ce asocierea cu Perseidele a amplificat dimensiunea de „spectacol” a zilei.
Presa s-a concentrat în primul rând pe vizibilitatea eclipsei din România: unde se vede, la ce oră începe, care sunt localitățile cu cea mai bună vizibilitate. Totodată, aproximativ 150 de materiale online au folosit termenul „spectacol” pentru a descrie fenomenul.
De la locurile din România în care eclipsa putea fi observată, atenția presei online s-a mutat și spre Spania, unde fenomenul a fost privit inclusiv prin prisma turismului. Eclipsa a fost prezentată ca un eveniment capabil să atragă mii de turiști și să transforme localități mici în destinații de astroturism. Tot Spania a generat și o componentă consistentă de avertizare și comunicare instituțională, prin informările MAE adresate românilor care călătoresc în regiunea Valencia, privind riscul de incendii. Astfel, același eveniment a produs două povești mediatice opuse: Spania a fost prezentată drept destinație pentru observarea eclipsei, dar simultan și ca o destinație pentru care autoritățile emit avertizări de călătorie.
Într-o perspectivă editorială mai puțin previzibilă, eclipsa a fost legată de producția de energie fotovoltaică în Europa, de echilibrul rețelelor electrice și de evoluția prețurilor la energie, transformând un fenomen astronomic într-un subiect economic și energetic. Titluri precum „Criza energetică din Europa, agravată de eclipsa solară”, „Ce spune Bruxelles-ul despre situația crizei de energie: Tensionată, sigură și stabilă” sau „Eclipsa solară agravează criza energetică a Europei. Se vor pierde 9,7 gigawați de energie electrică” ilustrează această direcție editorială.
Astrologia a ocupat și ea un spațiu important în conversația media, cu materiale dedicate efectelor eclipsei asupra zodiilor, schimbărilor și „noilor începuturi”. 185 de titluri de articole publicate pe site-urile web au făcut referire la horoscop.
Prin asociere cu Perseidele, cele două fenomene au fost prezentate frecvent împreună drept un spectacol astronomic și au devenit simultan un subiect despre turism, energie, avertizare instituțională, astrologie și divertisment.
Metodologie
Studiul a fost realizat pentru perioada 1 – 12 august 2026.
Pentru identificarea materialelor au fost utilizați termenii „eclipsă de Soare”, „eclipsă solară” și variațiile acestora. Analiza calitativă a fost realizată exclusiv pe baza titlurilor materialelor online.
Mediile monitorizate au fost presa scrisă, radio, televiziune, online și social media.
Social media include următoarele platforme: Facebook; Twitter; platforme foto, inclusiv Instagram; platforme video, inclusiv YouTube; bloguri; forumuri.
