Economia de dezastru

Domnul dr. Raed Arafat ne-a anunțat că acționează în această perioadă dramatică a evoluției pandemiei aplicând metodele și procedurile cuprinse într-un manual de ”medicină de dezastru”.

Este o veste bună. Înseamnă că știința medicală a fost preocupată și a realizat norme și proceduri medicale care se impun în situații excepționale cum sunt dezastrele, adică momente de o gravitate extremă din viața societății când efectele unor catastrofe naturale sau ale războaielor determină un număr mare de îmbolnăviri și decese.

Nu este cazul aici și acum să discutăm dacă nu cumva chiar greșelile și abuzurile domnului Arafat au creat dezastrul pe care încearcă acum să-l oprească cu manualul respectiv. Responsabilitatea comandantului suprem și a altor decidenți politici față de acest dezastru va fi probabil analizată, dar nu acum. Lupta contra timp cu dezastrul nu se poate încurca acum în hățișul birocratic al unor cercetări și anchete.

Acum suntem interesați de faptul că în condiții excepționale, de dezastru sanitar, specialiștii au creat acest manual, adică un instrument de acțiune care, prin măsuri și procedee, altele decât cele obișnuite, încearcă să stăpânească situații, și ele, altele decât cele obișnuite.

Din nefericire pentru această țară, ar mai fi nevoie și de un alt manual.

Un manual pentru economia de dezastru, căci în afara dezastrului medical, România se află în iminența declanșării dezastrului economic, cu consecințe dramatice asupra unei importante părți a populației țării.

Guvernarea coalițiilor Orban-Cîțu a adus starea economică a națiunii la un nivel de decădere pe care România nu l-a mai cunoscut din perioada ultimilor ani de comunism. Ne aflăm la un nivel-record al inflației, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor la alimentele de bază cu cca 20%, facturile la gaze, electricitate și căldură au o creștere minimă de 124%, medicamentele înregistrează prețuri într-o dinamică exponențială, nu mai sunt bani la nivelul primăriilor pentru plata gazului și a subvențiilor la gigacalorii, nu mai sunt bani pentru plata salariilor anumitor categorii de angajați, restricțiile pompieristice și contradictorii ale comandantului suprem vor crea șomaj și vor duce în faliment mii de firme.

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie şi excluziunea socială au crescut în rândul copiilor români, arată datele unui nou raport al Save the Children.
1.582.000 de copii din România (36,3%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune cum sunt cele ale impactului 14,5% la 15,2%, dar creşterea este dramatică în rândul copiilor – de la 17,7% la 21,4% şi, în cazul copiilor mai mici de 6 ani, de la 16% la 22%.

Puterea de cumpărare este în scădere pentru întreaga populație, dar cu accente tragice în cazul pensionarilor cu pensii mici din cauza creșterii mai rapide a inflației decât a veniturilor lor.

Zilele acestea, evenimente pe care cu greu ni le puteam imagina într-o țară membră UE, cum sunt cele ale imposibilității plății gazului la Timișoara și încă la un număr de peste 200 localități, ne arată că economia românească este în pragul falimentului și chiar al intrării în incapacitate de plată.

Nu ne mai putem mulțumi cu explicații cum sunt cele ale impactului crizei pandemice sau al efectelor inflației și al creșterii prețurilor energiei la nivel mondial. Sunt explicații care nu se mai justifică atât timp cât toate țările europene au fost supuse aceleiași influențe, dar au găsit mijloacele și metodele de a-și proteja populațiile și de a reduce greutățile la nivelul categoriilor defavorizate.

În România, președinția, guvernele și conducătorul suprem dr. Raed Arafat nu au acționat în direcția prevenirii efectelor crizei economice mondiale, din contră, au contribuit la accentuarea acestora prin lipsa de reforme și mai ales prin declanșarea unei crize politice cu consecințe destabilizatoare și de apropiere a rating-ului de țară de nivelul cel mai de jos.

Într-o atare situație a vieții reale în România, nu a celei imaginate de primul ministru demis, nu se poate evita o concluzie simplă, dar imposibil de contracarat: pe parcursul lunilor de iarnă dezastrul economic va condamna o parte importantă a populației la boală, subnutriție și chiar la deces. Vor fi direct afectați pensionarii cu venituri de până la 1500 lei /lună care nu vor putea acoperi din acest venit creșterea facturilor la utilități fără sacrificarea la o limită maximă a cheltuielilor pentru alimente și medicamente. Vor apărea fenomene de autocenzurare a consumului în sensul în care se va limita sau chiar renunța la căldură și la utilizarea unor echipamente casnice pe electricitate. În consecință, calitatea vieții acestor români se va deprecia rapid și important, favorizând îmbolnăvirile și chiar decesele.

În această iarnă, din cauza dezastrului economic se va muri nu doar de Covid, ci și din cauza frigului, bolilor și subnutriției.

Chiar dacă la această dată, când încă nu avem ger și zăpadă, mulți dintre noi nu conștientizăm amploarea dezastrului economic, lunile care vor urma ar putea fi cea mai grea perioadă de după 1990, extrem de periculoasă pentru supraviețuirea unei populații în vârstă, fragilă din punctul de vedere al sănătății, incapabilă să se întrețină din propriile venituri în condițiile inflației galopante și ale unor facturi mari la energie.

Se cer măsuri imediate pentru salvarea acestei categorii a populației românești.

Evident, lipsa unui guvern legitim pune sub semnul întrebării posibilitatea concretă a luării unor astfel de măsuri .

Continuarea sine die a crizei politice lasă populația Românei în voia sorții, clasa politică a abdicat de la rolul ei de protector al populației care a ales-o şi și-a pus speranța în capacitatea ei de a găsi și aplica măsuri în caz de criză, de a asigura celor mai dezavantajați condițiile unei vieți decente în contextul pandemiei și al scumpirii fără precedent a energiei.

În aceste condiții consider că este necesar ca societatea românească să dea dovadă de solidaritate și patriotism contribuind, mai ales prin acțiuni de parteneriat public-privat, la implementarea unor acțiuni de ajutorare rapidă a celor mai defavorizați dintre români pe perioada lunilor de iarnă.

Aceste măsuri ar fi expresia unei mișcări de solidaritate a întregii societăți cu o categorie defavorizată a populației (venituri până în 1.500 lei/lună) aflată în dificultate pe parcursul unei perioade limitate. Astfel:

  • Organizarea unor puncte de vânzare tip economat a alimentelor de bază la prețuri reduse pe baza prezentării talonului de pensie. Formarea stocului de produse s-ar putea realiza prin parteneriat public-privat, primăriile obținând prin negociere de la producători sau rețelele de magazine anumite cantități de produse prin donație sau la nivel de costuri de producție.
  • Primăriile sau Consiliile locale ar putea negocia cu rețelele de farmacii o schimbare temporară a politicii de ”oferte” practicate de acestea. S-ar putea reorienta parțial ofertele de la alte medicamente cu destinație generală (prezente permanent în spoturile publicitare) spre oferte cu reduceri mari de prețuri doar la un număr de medicamente considerate necesare pensionarilor pentru întreținere pe timp rece. Este posibil ca vânzările să aducă același profit comercial ca în cazul ofertelor generale. (Vânzare pe baza prezentării talonului de pensie). Oricum, chiar în cazul unor reduceri de profit, s-ar demonstra din partea rețelelor de farmacii dorința de a participa la un act de solidaritate națională în conformitate cu rolul de ”prieten al românilor” pe care rețelele de farmacii îl promovează cu ostentație prin nenumărate spoturi publicitare .
  • Acordarea de către operatorii de cablu și telefonie mobilă a gratuităţii abonamentului pe termen de 6 luni pentru pensionarii cu un venit limită de 1500 lei/lună.

Nu am pretenția că aceste măsuri pot schimba într-o manieră importantă viața pensionarilor cu venit mic în condițiile unei perioade extrem de dificile dar sper că ar putea, prin solidaritatea întregii societăți, să dea acestei categorii defavorizate încrederea și puterea de a lupta cu dificultățile, înțelegând că Patria lor, România, nu i-a abandonat și nu i-a uitat, așa după cum i-a uitat și abandonat Statul Eșuat al președintelui Klaus Werner Iohannis.

- Publicitate -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

WWW