PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior. Creșterea economică pe întreg anul a fost de doar 0,6%. Firmele se confruntă cu costuri mai mari, cerere mai slabă și o piață care nu iartă greșelile de cash-flow.
În mod normal, într-un an de contracție, companiile taie din bugete. Dar 2026 vine cu un paradox: chiar dacă economia frânează, cerințele de conformitate accelerează. NIS2, CSRD, revizuirea standardelor ISO, toate au termene care nu țin cont de ciclul economic.
Ce arată cifrele
România are 12.065 certificate ISO 9001 active, conform ISO Survey 2024. Sună mult. Dar raportat la cele 1,1 milioane de firme active, doar 1,3% sunt certificate. La ISO 27001 (securitatea informației), situația e și mai slabă: 792 de certificate pentru peste 6.000 de entități vizate de NIS2.
Decalajul ăsta nu e o statistică abstractă. Are consecințe practice imediate.
Licitațiile publice: singura piață care nu se contractă
Piața de achiziții publice a totalizat 296,4 miliarde de lei în 2025, cu 25.638 de proceduri inițiate. Spre deosebire de piața privată, contractele publice nu scad odată cu PIB-ul. Dimpotrivă, proiectele PNRR și fondurile UE mențin un flux constant de licitații.
Dar pentru a accesa acești bani, firmele trebuie să treacă de etapa de calificare. Legea 98/2016 permite autorităților contractante să ceară certificate ISO. În practică, la lucrări se cer aproape întotdeauna ISO 9001, ISO 14001 și ISO 45001 ca pachet. 80% din atribuiri se fac pe criteriul prețului cel mai scăzut, deci diferențierea se face la calificare, nu la oferta tehnică. Fără certificat, nu intri în competiție.
90% din contractele publice sunt atribuite IMM-urilor. Pentru o firmă mică afectată de încetinirea economică, un contract public poate fi diferența între supraviețuire și închidere. Iar certificarea ISO, care costă între 1.500 și 3.000 de lei, e prețul de intrare.
NIS2: 87% din entitățile vizate nu au certificare
Directiva NIS2 impune măsuri de securitate cibernetică pentru firmele din sectoarele esențiale: energie, transport, sănătate, infrastructură digitală. Termenul de transpunere a trecut deja (17 octombrie 2024), iar DNSC lucrează la cadrul de aplicare.
Cu 792 de certificate ISO 27001 pentru 6.000 de entități vizate, 87% din firmele care ar trebui să demonstreze conformitate nu au instrumentul standard pentru a o face. Într-o economie care crește cu 0,6%, bugetul pentru securitate IT nu e pe lista de priorități a majorității firmelor. Dar amenzile NIS2 pot ajunge la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală.
Ce urmează
Un studiu publicat de IsoPedia, bazat pe date din ISO Survey 2024, SEAP și DNSC, arată și alte presiuni care se acumulează: standardele ISO 9001 și ISO 14001 sunt în curs de revizuire (noile ediții sunt așteptate în 2026), CSRD impune raportare pe sustenabilitate pentru circa 5.000 de companii din România, iar piața globală de certificare e estimată la 36 miliarde de dolari.
Contextul economic face totul mai greu. Dar reglementarea europeană nu oferă amânări. Pentru firmele românești, conformitatea din 2026 nu mai e o investiție opțională. E o condiție de operare pe piețele publice și reglementate.
