Competitivitatea României nu mai poate însemna doar productivitatea muncii, ci capacitatea de a genera idei, tehnologii și afaceri noi exponențiale.
Cea de-a patra revoluţie industrială cu ale sale tehnologii digitale şi-au pus o amprentă atât de profundă asupra dinamicii economiei globale, încât însuşi conceptul de competitivitate naţională se modifică semnificativ, în sensul că adaugă abordării sale moderne, centrate tradițional pe productivitatea muncii și a capitalului, obligatoriu și capacitatea de a genera idei, de a dezvolta cultura antreprenorială locală, factorii socio-economici și culturali de care depind deschiderea şi agilitatea unei economii de a se adapta la risc și la nou.
Dincolo de interesul academic de a îmbogăți conceptualizarea competitivităţii, practica națiunilor semnalată în analiza Forumului Economic Mondial, dedicată ultimului Raport Global al Competitivității 2019, arată că apare o nouă diviziune globală: între ţările care înţeleg transformările inovative, auto-integrate în cea de-a patra revoluţie industrială, şi celelalte ţări. Prima categorie de ţări asigură oportunităţi semnificative de bunăstare propriilor comunităţi în viitor.
O serie de 8 particularități ale noii competitivității remarcăm în recentele rapoarte ale Forumului Economic Mondial – Raportul Global al Competitivității 2019 și Indicele Global al Competitivității Talentelor 2019 (GTCI):
- Caracteristica comună a celor mai competitive ţări este că “au potenţial de îmbunătăţire”. De exemplu, Singapore, “economia cea mai pregătită pentru viitor”, se clasează după Suedia în ceea ce priveşte forţa de muncă cu competenţe digitale;
- Vectorii cei mai importanţi ai inovării devin atitudinea faţă de riscul antreprenorial, diversitatea forţei de muncă, cultura corporativă. De exemplu, Israelul are cea mai pozitivă atitudine faţă de riscul antreprenorial, Canada are cea mai diversă forţă de muncă, iar cultura corporativă din Danemarca este cea mai puțin ierarhică;
- Apare o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte avantajul absolut şi avantajul comparativ. De exemplu, Elveţia are cele mai eficiente politici privind recalificarea forţei de muncă, pe când companiile din SUA sunt cele mai rapide în generarea și adoptarea schimbărilor;
- Talentul antreprenorial va face diferenţa esenţială în ceea ce priveşte competitivitatea. În timp ce Elveţia, Singapore şi SUA sunt cei mai puternici atractori ai talentelor mondiale, multe ţări din Asia, America Latină şi Africa se confruntă cu o puternică şi continuă eroziune a bazei lor de talente;
- Competitivitatea este asociată cu o mai bună performanţă socială. O excepţie majoră ține de inegalitate. De exemplu, SUA, cea mai competitivă economie, este în acelaşi timp economia cu cele mai mari şi mai profunde inegalităţi în rândul economiilor dezvoltate;
- Metropolele, mai mult decât naţiunile, devin poli ai dezvoltării, iar în top-ul primelor 5 regăsim: Washington (scor: 69.2 din 100 de puncte maximum), Copenhaga (scor: 68), Oslo (scor: 66.1), Viena (scor: 65.7) şi Zurich (scor: 65.5). Bucureștiul este în a doua jumătate a clasamentului mondial, pe locul 60 din 114 orașe analizate, cu scorul de 43.1;
- Există o corelaţie pozitivă puternică între competitivitate, atragerea și menținerea talentelor umane, învăţarea pe tot parcursul vieţii, recalificarea permanentă a forței de muncă și regiunile cele mai dezvoltate. România se situează în prima jumătate a clasamentului mondial doar la doi dintre cei șase piloni analizați de GTCI, respectiv la “abilități globale – locul 53” şi la “reținerea talentelor – locul 59”. La ceilalti indicatori analizați – oportunități, dezvoltare, atragerea talentelor, abilități tehnice și vocaționale – ne situăm în a doua jumătate a clasamentului global. Cel mai slab punct strategic al României ține de atragerea de talente, la granița topului 100, pe locul 98 în lume.
Poziţia României în indicele global al competitivității talentelor – GTCI 2019
| Pilon | Loc din 125 țări |
| Pilon 1 – Oportunități | 74 |
| Pilon 2 – Atragerea talentelor | 98 |
| Pilon 3 – Dezvoltare | 77 |
| Pilon 4 – Reţinerea talentelor | 59 |
| Pilon 5 – Abilităţi tehnice şi vocaţionale | 79 |
| Pilon 6 – Abilităţi globale | 53 |
| Scor General | 69 |
Sursa: Forumul Economic Mondial, 2019
De ce sunt importante aceste considerente?
Pentru că există serioase schimbări tehnologice și sociale în dinamica economiei globale și țările sunt chemate să se adapteze la ritmuri din ce în ce mai mari ale schimbării. Încremenirea educației sau a practicilor manageriale și administrative în trecut nu este o opțiune. Creșterea devine exponențială, bazată pe talente și antreprenoriat, pe rețele, pe inovație, pe capacitatea de a accepta riscul și noul.
Educația, industriile, administrația, comunitățile, națiunile în ansamblu nu mai pot face abstracție de schimbările 6D imprimate de digitizare, disrupție, dematerializare, demonetizare, democratizare și chiar decepție în cazul eșecurilor. Salturile economice și sociale hiperaccelerante apar în garaje, în rândul puștilor sau al start-up-urilor.
Suntem pregătiți pentru transformări masive și scopuri radicale cu impact asupra vieții a miliarde de oameni? Suntem pregătiți să învățăm continuu, știut fiind că azi o competență asimilată devine perimabilă în doi-trei ani, față de 30 de ani în generația părinților noștri? O excelentă lectură de vară pe care o recomandăm în acest sens este volumul “Organizații exponențiale”, de Salim Ismail, tradus în acest an la Editura Club România, pentru a vă regăsi puterea gândirii proaspete și a perspectivelor diverse, pentru a stimula implicarea indivizilor conectați care pot genera mai multă valoare socială decât marile organizații tradiționale, pentru a înțelege noile tehnici organizaționale în care timpul dintre idee, acceptare și implementare aproape că dispare.
