În cadrul dezbaterii online organizate de Comitetul Economic și Social European (CESE), părțile interesate din industria audiovizualului au participat la o dezbatere privind viitoarea piață a mass-media din Europa, subliniind cât de importantă este implicarea organizațiilor locale.
Mass-media din Europa a avut un rol esențial în informarea și sensibilizarea cetățenilor în timpul pandemiei de COVID-19.Cu toate acestea, audiovizualul s-a numărat printre sectoarele cele mai afectate din UE. Prin urmare, redresarea sa rapidă este vitală pentru a asigura o societate deschisă, democratică și diversă din punct de vedere cultural. Acesta este mesajul manifestării organizate la distanță, la Bruxelles, la 16 martie 2021, de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN), în cadrul căreia s-a discutat planul de acțiuneal UE pentru mass-media, propus de Comisia Europeană.
Luând cuvântul în cadrul dezbaterii, Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii TEN, a subliniat valoarea adăugată a implicării societății civile organizate: „Sectorul audiovizual a fost grav afectat de pandemie și necesită o redresare rapidă și cuprinzătoare. Organizațiile societății civile urmăresc să le dea cetățenilor posibilitatea să joace un rol esențial în promovarea valorilor democrației, consolidarea libertății mass-mediei și combaterea dezinformării. De aceea trebuie să investim în alfabetizarea digitală și mediatică: este o condiție prealabilă pentru a utiliza mass-media digitală în perioada pandemiei de COVID-19.
O piață media europeană în schimbare
Mass-media de știri și sectoarele culturale și creative au fost printre cele mai afectate și se vor redresa lent. Publicarea de știri a înregistrat o scădere a veniturilor din publicitate cuprinsă între 30 % și 80 %, iar televiziunea – o scădere cu 20 %. Mulți lucrători cu contracte atipice, în special artiștii, lucrătorii independenți și lucrătorii temporari s-au aflat într-o situație deosebit de vulnerabilă. Șomajul a crescut, mulți profesioniști din mass-media și jurnaliști neavând niciun venit. Cinematografele au cunoscut o prăbușire a veniturilor. Producția de filme, programe și seriale de televiziune noi a încetat.
Menționând mijloacele financiare necesare pentru redresare, dna Elena-Alexandra Calistru, membră a CESE, raportoare pentru avizul în curs de elaborare al CESE pe tema „Planul de acțiune pentru sectorul mass-media și al audiovizualului”, a declarat: „Mecanismele financiare propuse sunt mai diverse ca niciodată, dar trebuie să evităm discrepanțele dintre statele membre și, în special, din interiorul acestora. Capacitatea inegală a mass-mediei de știri de la nivel local de a accesa instrumente financiare complexe trebuie luată în calcul. Transformarea digitală a mass-mediei nu va fi posibilă decât dacă publicul este pregătit. Măsurile de promovare a alfabetizării mediatice și a educației civice sunt extrem de importante.”
În consonanță cu dna Calistru, Christophe Quarez, membru al CESE, președintele grupului de studiu aferent avizului CESE, a adăugat: „Industria dezinformării atacă democrațiile liberale. Pentru a face față acestei probleme, Uniunea Europeană dorește să creeze un mediu liber, diversificat și dinamic în sectorul mass-media. Mass-media reprezintă atât un sector economic, cât și un bun public și este esențială pentru informarea adecvată a cetățenilor și pentru buna funcționare a democrației.”
Pe aceeași lungime de undă a fost și Gonçalo Lobo Xavier, membru al CESE, vicepreședinte al Grupului privind semestrul european al CESE, care a subliniat rolul esențial jucat de mass-media, în special în contextul pandemiei, în condițiile în care mulți oameni au lucrat de la distanță și este nevoiemaimult ca oricând de o industrie audiovizuală de calitate.
Ce spun părțile interesate
Corina Șuteu, reprezentanta FilmETC, a subliniat necesitatea de a reduce decalajul dintre infrastructura audiovizuală existentă și talente, în timp ce Jan Trei, raportorul Comitetului European al Regiunilor pentru avizul pe aceeași temă, a afirmat că canalele de știri locale independente reprezintă coloana vertebrală a democrației în societate, deoarece promovează cunoștințele politice și participarea.
Referindu-se la mass-media, Ilias Konteas, reprezentant al Asociației europene a editorilor de presă (ENPA), a subliniat că presa europeană nu a avut niciodată un succes atât de mare ca în timpul pandemiei, însă – pe de altă parte – criza a afectat editurile, care au înregistrat o scădere a tarifelor de publicitate.
Aurore Raoux, din partea News Media Europe, a subliniat că industria de știri s-a dovedit capabilă să se adapteze și că, deși trebuie desprinse învățăminte, printre noile provocări viitoare se vor număra creșterea inovării și a flexibilității.
Problema proprietății marilor grupuri media a fost ridicată de Răzvan Ionescu, din partea Recorder.ro, care a atras atenția că unii oameni de afaceri au folosit adesea puterea mass-media pentru a servi anumite interese politice și economice.
Menționând sectorul audiovizual, Karim Ibourki – din partea Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) – s-a axat pe importanța pluralității și diversității mass-mediei pentru cetățeni și pe riscurile pluralității prezente în unele state membre.
Jari-Pekka Kaleva, reprezentant al Federației europene a dezvoltatorilor de jocuri (EGDF), a semnalat problema finanțării și a accesului la noi piețe, care au fost limitate din cauza restricțiilor cauzate de pandemie, iarJulie-Jeanne Régnault, din partea Asociației Europene a Agențiilor de Filme (EFAD), a susținut că trebuie nu numai să ne redresăm, ci și să construim un viitor mai bun pentru sectorul audiovizual, promovând diversitatea culturală.
Alexandra Lebret – din partea European Producers Club (EPC) – a subliniat că este esențial să se poată investi în proiecte viitoare care ar putea concura cu cele din SUA, în condițiile respectării de către toți actorii a unei reglementări solide.
În încheiere, Mathilde Fiquet, din cadrul asociației Coordonarea europeană a producătorilor independenți (CEPI), a vorbit despre transformarea digitală și noile modele de afaceri create pe platformele online, iarSónia Oliveira– din partea Federației asociațiilor companiilor de spectacole (FAETEDA) – a declarat că accentul trebuie pus pe noile formate produse de întreprinderile mici și pe formarea și schimbul de bune practici la nivel european.
Situația actuală
Viitorul plan de acțiune privind mass-media al UE este stabilit în Comunicarea „Mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării”, care a fost publicată de Comisia Europeană la 3 decembrie 2020.
În planul de acțiune, Comisia prezintă o viziune cuprinzătoare pentru sectorul mass-media, care urmărește să exploateze potențialul unei veritabile piețe europene a mass-mediei. Obiectivul este de a accelera redresarea, transformarea și reziliența industriei mass-media.
