Eu nu vreau să fiu ”eu din viitor”

Pentru mine este clar. Oricât s-ar combina ingredientele statistice (corecte din punct de vedere al metodologiei de calcul), oricâte soluții post facto s-ar lua pentru a obține un “produs lavabil antibacterian” economic și social, numai bun pentru a evita preconizata “ invazie a mucegaiului în bloc”, sunt categoric. Eu nu vreau să fiu ”eu din viitor” și să ajung să cer prezentului “ 25 de lei, căci nu am bani să mă întorc acasă”, adică în viitorul meu. A nu se înțelege că sunt egoist. Este vorba despre viitorul nostru care, azi, pare să fie “ vopsit”.

Deși contează, nu mă voi referi la faptul că premierul nu a indicat prețul pâinii, nu pentru că nu-l cunoaște și că nu o consumă, ci doar, parcă, de a nu recunoaște raportul 1 leu/pâine ca indicator al puterii de cumpărare, al sărăciei. La fel, la “bâlba” actualului ministru al finanțelor publice referitoare la nivelul salariului minim, răspuns care părea să sune, mai degrabă, a “nu știu, eu nu sunt plătit cu salariul minim” sau la respingerea clară a neimpozitării acestui salariu, deși această măsură se regăsește în actualul program de guvernare al coaliției din care domnia sa face parte. Nu mă voi referi la acele programe de sprijin destinate industriei HoReCa, un fel de ”fata morgana” cu care se joacă ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, și care într-un moment de sinceritate a spus că și așa nu sunt prea mulți bani, așa că o să-i împărțim tuturor. Ajung, bine. Nu ajung, nu interesează. Ce rost are să mai menționăm ce se întâmplă pe piața energiei cu prețurile care, fără exagerare, pun în pericol până și speranța că mulți dintre cetățeni vor reuși să treacă peste anotimpul rece. Guvernanții se chinuie post-factum să găsească soluții, pe care par să nu le înțeleagă, la ceva care era de anticipat înainte de liberalizarea pieței. Iată că sunt câteva subiecte a căror abordare ne aduce în derizoriu. Toate discuțiile din spațiul public, unele chiar fără iz de populism, au rămas și rămân fără o rezolvare. Toate se duc în direcția viitorului. “Găsim noi o soluție”- este răspunsul oficial. Cu ce ne ajută?

Dacă vorbim despre viitor, al celui apropiat măcar, ne așteptăm la ceva mai solid, mai pragmatic. Viitorul ține de un buget și iată că mult anunțata rectificare a Bugetului de Stat se apropie de final. Toate țintele de dezvoltare, având la bază indicatori statistici, ne duc pe pista “ viitorul sună bine”. Oare așa și este? Recenta Opinie a reputaţilor specialişti ai Consiliului Fiscal, document pe care Curierul Național l-a prezentat integral, se dorește mai mult un avertisment către guvernanți. Țintele nu sunt contestate în document. Sunt considerate prea optimiste și subliniază marile capcane și riscuri ale construcției bugetare. Iată ce relevă datele Opiniei Consiliului Fiscal: “Pentru alimente, dinamica din ultimul an arată creșteri de: +19% la carne de vită, +64% la carne de porc, +22% la cafea robusta și +42% la arabica, +61% la porumb, +43% la soia, +60% la zahăr, +35% la grâu etc.

Poate fi remarcat șocul creșterii prețului energiei electrice cu 18,38% din ianuarie și cu 4,18% din iulie 2021, precum și cel al creșterii prețului la gaze, cu 20,49% în iulie 2021. Combinația acestor factori, interni și externi, a dus la o rată a inflației, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), în iulie 2021, aflată doar marginal sub valoarea de 5% (4,95%). Totuși, efectul acestor șocuri va persista în cadrul indicelui prețurilor de consum pentru o perioadă limitată, efectele de bază ce vor fi resimțite în lunile corespunzătoare din anul 2022 (ianuarie și iulie), urmând a inversa influența curentă asupra IPC și readuce, astfel, valoarea acestuia pe o traiectorie descendentă și plasată mai aproape de intervalul țintit de BNR.

În aceste condiții, prognoza revizuită a CNSP are în vedere atât o inflație măsurată prin IPC mai ridicată, cât și un deflator mai mare în anul curent. Inflația la finalul lui 2021 este anticipată a atinge valoarea de 5,0% (față de 2,06% în proiecția anterioară, din aprilie a.c. și cea aferentă bugetului inițial), iar deflatorul PIB valoarea de 4% (față de 3,2% anterior, în proiecția din aprilie a.c., și 2,8% în prognoza aferentă bugetului inițial, din ianuarie a.c.). Caracterul temporar al șocului în ceea ce privește prețurile (ce poate fi privit ca mecanismul de piață de reparare a lanțurilor globale de producție, facilitând revenirea producției la nivelurile anterioare atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ) este reflectat și de revenirea acestora la valori mai reduse în anii următori, în viziunea CNSP. Consecința unei astfel de evoluții economice constă în observația că o parte a sporului veniturilor bugetare, ce își are ca determinant creșterea prețurilor și nu a volumului activității economice sau a gradului de conformare, nu se va repeta cu aceeași magnitudine în anii ce vin, această sporire fiind un fenomen localizat în anul curent – din circumstanțe deosebite de evoluția tipică dintr-un an normal. Aceasta face ca sporul de venituri fiscale – realizate în execuția bugetară pe primele 6 luni – optim era să fi fost alocat, în virtutea caracterului nerepetitiv, către nevoia de ajustare fiscală a dezechilibrului bugetar intern și, pe această cale, a celui extern. Această observație este întărită și de constatarea că o parte a încasărilor de venituri fiscale este rezultatul unui fenomen eminamente temporar – încasarea unor impozite și taxe amânate la plată din 2020 în 2021“.

Sunt opinii de care Executivul trebuie să țină cont. Chiar dacă acestea sunt pur consultative, cum la fel sunt cele ale Consiliului Economic și Social. Nu de alta, dar mai există și o Lege a responsabilității bugetare. Mai exact, cele subliniate este absolut necesar să fie înțelese de echipa Guvernului României pentru a se evita posibilele derapaje care pot pune în pericol viitorul economico-social. Este drept. Responsabilitatea este numai și numai a Guvernului, dar temerile sunt ale cetățenilor.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW