Confruntați cu cea mai atipică campanie electorală de după ‘89, în care candidații au corespondat de la distanță, principala întrebare a acestor zile pentru dealerii din piața valutară este dacă banca centrală și-a propus o „eventuală necesară reacție promptă”.
Deprecierea actuală a monedei naţionale, care s-a conturat din partea a doua lunii septembrie, se produce într-un context economic intern încurcat, în care importurile explodează iar exporturile frânează, cu majorarea importantă a cererii de valută. În doar câteva zile, euro a atins patru recorduri consecutive ale cursului său, până la un maxim de 4,7776 lei, înregistrat miercuri.
„Când stimulezi consumul, creşte PIB-ul, dar care PIB? Noi am stimulat PIB-ul produs de alte ţări, acesta este adevărul. Poţi să minţi oriunde în statistică, însă undeva minciuna tot te prinde rapid din urmă. Şi unde anume? În balanţa externă, acolo te confrunţi cu exteriorul”, a afirmat recent guvernatorul Mugur Isărescu.
Banca centrală ar putea lăsa euro să se îndrepte către 4,8, sau poate chiar peste, chiar dacă în acest fel am asista la un nou puseu inflaţionist. Însă, există două mari avantaje. Creșterea intrărilor la buget, din TVA și accize, dar și o reglare „naturală” a deficitului comercial prin temperarea importurilor dar și stimularea exporturilor, care sunt afectate de recesiunea tehnică prin care trece Germania.
Printre factori actualei evoluții a monedei naționale regăsim temperarea avântului PIB din acest an, care de la 5,5% dorit de PSD și Comisia Națională de Prognoză, a alunecat spre 4%, cu cel mai ridicat nivel al inflaţiei din Uniunea Europeană, la limita de sus a țintei pe care și-a propus-o BNR pentru acest an, accentuarea deficitului de cont curent, care a înregistrat, în primele trei trimeste ale acestui an, un deficit de 8,103 miliarde euro, dar şi derapaje fiscale.
Peste cauzele interne s-au suprapus cele externe. Se remarcă contextul regional nefavorabil, în care monedele pierd teren, pe fondul ieșirilor de capital speculativ, care caută plasamente mai sigure, precum dolarul american, într-o perioadă în care se conturează intrarea într-un nou ciclu de recesiunne al economiei mondiale.
La cele de mai sus se pot adăuga războiul comercial SUA-China și SUA-Europa, Brexitul, criza politică din Hong Kong sau cea din zona Golfului Persic.
„Când economia merge în jos, să te apuci să faci corecţii e treabă grea. (…) E treaba instituţiilor statului să găsească soluţii şi mai este şi reforma instituţională. Dacă dorim creşterea performanţei economice pe termen lung, nu este de ajuns ca doar companiile private să facă eforturi în acest sens, ci şi instituţiile să ştie să îşi calibreze dozajul şi calitatea intervenţiilor”, a mai spus Mugur Isărescu.
În recenta minută a şedinţei de politică monetară a BNR, se arată că unii membri ai Consiliului au atras atenția „asupra riscului unei potențiale schimbări bruște a sentimentului pe piața financiară internațională, implicând mișcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă”.
