Comunicat de la Biroul de presă al Parlamentului European
Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, urmată de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale (82%)
– Crizele recente au consolidat sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 62% consideră că aderarea la UE este „un lucru bun”
– Cetățenii așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor crizelor consecutive
Creșterea costului vieții este preocuparea cea mai presantă pentru 93% dintre europeni, arată cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European.
Între timp, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne stabil la un nivel înalt și cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor crizelor.
În fiecare stat membru al UE, peste șapte din zece respondenți sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, cele mai mari procente înregistrându-se în Grecia (100%), Cipru (99%), Italia și Portugalia (ambele 98%). În România 82% dintre respondenți sunt îngrijorați de costul în creștere al traiului. Prețurile în creștere, inclusiv pentru energie și alimente, sunt resimțite în toate categoriile sociodemografice, precum și în toate mediile educaționale și socio-profesionale.
La nivel european, al doilea cel mai menționat motiv de îngrijorare, cu 82%, este reprezentat de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe locul trei sunt două motive de îngrijorare (ambele 81%): schimbările climatice și răspândirea războiului în Ucraina în alte țări. În România, extinderea războiului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondeți, iar sărăcia și excluderea socială reprezintă al treilea motiv de îngrijorare (76%).
Cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor agravante ale crizelor consecutive care au lovit continentul. Sprijinul crescut pentru Uniune se bazează pe experiența din ultimii ani, ea demonstrând o capacitate remarcabilă de a uni și de a implementa măsuri eficiente. Deocamdată, cetățenii nu sunt mulțumiți de acțiunile întreprinse nici la nivel național, nici la nivelul UE. Doar o treime dintre europeni își exprimă satisfacția față de măsurile luate de guvernele lor naționale sau de UE pentru a aborda creșterea costului vieții.
Analizând situația financiară a cetățenilor, potrivit acestui sondaj, consecințele crizelor multiple se resimt din ce în ce mai mult. Aproape jumătate din populația UE (46%) afirmă că nivelul lor de trai a fost deja redus din cauza consecințelor pandemiei de COVID-19, a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și a crizei costului vieții. Alți 39% nu și-au redus încă nivelul de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în anul următor, ceea ce înseamnă o perspectivă destul de sumbră pentru 2023. Un alt indicator grăitor al constrângerilor economice din ce în ce mai mari este creșterea ponderii cetățenilor care se confruntă cu dificultăți de plată a facturilor „de cele mai multe ori” sau „uneori”, o creștere de nouă puncte, de la 30% la 39% față de toamna anului 2021.
„Oamenii sunt îngrijorați în mod firesc de creșterea costului vieții, deoarece din ce în ce mai multe familii se străduiesc să își acopere cheltuielile de la o lună la alta. Acum este timpul să venim cu soluții care să țină facturile sub control, să limiteze inflația și să ajute creșterea economică. Trebuie să protejăm persoanele cele mai vulnerabile din societățile noastre”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Multiplele crize geopolitice din ultimii ani continuă să reprezinte provocări apăsătoare pentru cetățeni și decidenți politici. Cu inflația la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, cetățenii din cele 27 state ale UE doresc ca Parlamentul European să se concentreze asupra luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale (37%). Sănătatea publică rămâne relevantă pentru mulți cetățeni europeni (34%), la fel ca și acțiunile continue împotriva schimbărilor climatice (31%). Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) ocupă, de asemenea, un loc important pe listă.
Cetățenii din România participanți la acest sondaj ar dori ca prioritățile Parlamentului European să fie: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), sănătatea publică (36%), pe locul trei fiind lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%).
În același timp, crizele recente și, în special, războiul Rusiei împotriva Ucrainei consolidează sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 62% consideră că apartenența la UE este „un lucru bun”, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari rezultate înregistrate din 2007. Două treimi dintre cetățenii europeni (66%) consideră că aderarea țării lor la UE este importantă, iar 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În acest context, „pacea” revine în mintea cetățenilor europeni ca unul dintre motivele fundamentale și fondatoare ale Uniunii: contribuția Uniunii Europene la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalele beneficii ale aderării la UE pentru 36% dintre europeni, o creștere de șase puncte față de toamna anului 2021. În plus, europenii consideră, de asemenea, că UE facilitează o mai bună cooperare între statele membre (35%) și contribuie la creșterea economică (30%).
Pentru respondenții din România, oportunitățile de muncă pentru cetățeni reprezintă principalul beneficiu al statutului de membru al EU (39%), urmat de îmbunătățirea nivelului de trai (27%). Pe locul trei sunt indicate în aceeași măsură (26%) menținerea păcii , consolidarea securității și contribuția la creșterea economică.
x
Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2022 al Parlamentului European a fost realizat de Kantar între 12 octombrie și 7 noiembrie în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia și Danemarca. În total, au fost efectuate 26.431 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
