Cheltuielile publice pentru educaţie (de la grădiniţă şi până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră care nu a suferit modificări față de 2022, arată datele publicate marţi de Eurostat. România se află la coada clasamentului.
În rândul statelor membre, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educaţie, ca procent din PIB, a fost înregistrat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) şi Belgia (6,2%), arată datele Eurostat, potrivit Agerpres. La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în România (3% din PIB), Grecia (3,3%) şi Malta (3,4%).
La nivelul blocului comunitar, cheltuielile publice pentru educaţie au scăzut uşor
La nivelul blocului comunitar, cheltuielile publice pentru educaţie au scăzut uşor, cu 0,3 puncte procentuale, în 2023 comparativ cu situaţia din anul 2020, când s-au situat la 5% din PIB, acesta fiind şi anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educaţie de la începutul colectării datelor statistice, în 2012. Când vine vorba de structura cheltuielilor, în Grecia, Ungaria, Ţările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia şi Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat în 2023 cel puţin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituţiile de învăţământ.
Cheltuielile de capital au reprezentat mai puţin de 5% din totalul cheltuielilor în România şi Belgia
În schimb, cheltuielile de capital au reprezentat mai puţin de 5% din totalul cheltuielilor în România şi Belgia. În mai mult de jumătate dintre ţările UE pentru care sunt disponibile date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor cu instituţiile de învăţământ în 2023 au fost pentru salariile profesorilor. Cu toate acestea, aceste salarii au reprezentat o pondere mai mică (40% până la 50% din cheltuieli) în Slovacia, Franţa, Lituania, Cehia şi Finlanda, în timp ce Estonia (37,6%) şi Malta (36,9%) s-au situat puţin sub acest interval.
