Previzibil și necesar, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că „programele de examen pentru evaluarea națională și bacalaureat nu vor cuprinde materia aferentă semestrului al II-lea”. Este un început de certitudine privind partea finală a actualului an școlar. În rest, nu se știe când se vor da examenele și nici când și cum se va relua activitatea în clase, nu se știe, cu programele pe discipline de examen în față, ce înseamnă „materia aferentă” și pe baza cărei reglementări va fi exclusă.
Deocamdată, Ministerul Educației și Cercetării găsește că n-ar fi rău să reglementeze felul în care funcționează școala acum. Asta înseamnă, cu tot cu preluarea inadecvată a termenului din diplomație, „a fost agreată cu partenerii educaționali necesitatea conceperii de către Ministerul Educației și Cercetării a unor ghiduri de realizare a activității didactice în mediul online, în care să fie inclusă și monitorizarea acestei activități”. Nu „a decis”, nu „a prevăzut” prin vreun act normativ. La o lună de la închiderea fizică a școlilor, după recursul disparat la o diversitate de forme după pricepere și posibilități, ar fi abia să înceapă elaborarea unor ghiduri cu utilizare conjuncturală. Aplicarea ar urma și mai încolo. Oricum, intenția ministerială de intervenție este de apreciat și cu atât mai mult va fi punerea în aplicare.
Ca să fie și aplicată, nu numai declarată, scoaterea materiei de pe semestrul al II-lea din programele examenelor naționale rămâne să fie legiferată. Programele pe discipline de examen se regăsesc aprobate în ordinul ministrului educației de organizare a fiecărui examen național în fiecare an. De la caz la caz, prevederile se reiau sau se schimbă. Anunțul verbal că „programele de examen pentru evaluarea națională și bacalaureat nu vor cuprinde materia aferentă semestrului al II-lea” este însoțit de un ordin al ministrului educației și cercetării (4019/06.04.2020) „privind suspendarea organizării și desfășurării evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, a simulării evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019-2020”, suspendări anunțate în același context. Referitor la examenele naționale din acest an, deocamdată nu există decât ordinele privind organizarea lor (4916/26.08.2019, evaluare națională și 4950/27.08.2019, bacalaureat), cu programele aprobate la datele emiterii ordinelor. Schimbările de moment anunțate din programe încă nu se regăsesc în ordine ministeriale actualizate.
Scoaterea unei părți din materia de examen și reglementarea în acest sens țin de formalități rezolvabile birocratic. Necesară de pe acum ar fi și pregătirea viitorului an școlar. Dincolo de examene, nu se știe unde se va regăsi în pregătirea viitorilor absolvenți partea de învățătură afectată de condițiile actuale. Nu se văd nici măcar semne că problema preocupă. Or, cu învățătura de carte din școală, cerută sau nu la examene de etapă, elevii actuali viitori absolvenți vor merge în viață, spre integrare în societate, în economie.
Ce nu trebuie să se întâmple este scoaterea din pregătirea elevilor a ceea ce nu va mai fi cuprins în programele de examene. Obiceiul de înțeles de a trece peste ce „nu se cere”, accentuat în condițiile la zi, impune căutarea de pe acum a unui timp și a unor modalități de recuperare în clasa următoare, în anul școlar viitor, în clasă și în laborator, împreună cu profesorul. Altfel, golurile din pregătire vor fi purtate mai departe, multora din cunoștințele noi le vor lipsi reperele, posibilitățile de conectare. Vor veni alte examene și acelea vor fi din materie completă, vor veni responsabilități, cerințe de folosire a celor învățate. Așa cum nu este de acceptat ca oameni din promoții de-a rândul, de la actuala clasă pregătitoare, să poarte cu ei atributul de repetent (astfel devenind ei în eventualitatea „înghețării” anului școlar și universitar), la fel nu e de acceptat nici ca ei să se recomande de-acum încolo pe baza unei școli „pe sărite”.
